Corinne Trovarelli, preşedinte al juriului “Cele mai frumoase cărţi din România 2014”, este șef de producție în cadrul departamentului Cărți ilustrate al Editurii Flammarion, unde conduce o echipă de șapte specialiști. Diferitele domenii în care activează sunt: albume de artă, cărți practice și cărți pentru copii. A fost premiată în cadrul concursului ”La Nuit du livre”, la secțiunea cărți frumoase, în 2011 și în 2012.
Corinne Trovarelli, invitată în proiectul „Cele mai frumoase cărţi” prin sprijinul Institutului Francez din Bucureşti, susține şi o conferinţă/masterclass pentru editorii şi graficienii români, care va avea loc în ziua de vineri, 12 septembrie 2014 la sediul institutului.
Corinne Trovarelli, aţi fost premiată de două ori în cadrul prestigiosului concurs francez „La Nuit du Livre” – Chefs-d’œuvre du Musée d’Orsay în 2011 și Paris Haute Couture în 2012. Două cărți excepționale – două premii. Care este zona de intersecție în evaluarea frumuseții unei cărți? Care sunt atributele apreciate de juriu?
Premiul acordat la categoria de cărţi frumoase este, fără îndoială, cel mai simbolic premiu al concursului „La Nuit du Livre”. Să descoperi o carte ilustrată, să o deschizi, să o răsfoieşti constituie întotdeauna un moment special în care toate speranţele sunt permise, toate descoperirile sunt posibile şi toate emoţiile sunt gata să se exprime.
Aceste două cărţi au fost premiate pentru originalitatea conţinutului şi a formei, pentru grija avută la producerea lor. În ambele cazuri, au fost combinate hârtii de gramaj diferit, unele dintre ele colorate. Coperţile pânzate elegante, respectiv doar coperta spate pânzată au contribuit, fără îndoială, la aprecierea acestor lucrări.
Cum credeți că au influențat aceste premii destinele cărților?
Premiile acestea au impact direct mai mult asupra profesioniştilor şi mai puţin asupra cititorilor. Dar recunoaşterea unei lucrări pentru calitatea realizării ei sau pentru grija avută la producerea ei o scoate în evidenţă printre celelalte produse echivalente pe o piaţă extrem de concurenţială. Ea este valorizată. Reprezentanţii editurii o prezintă cu mai multă plăcere, librarii o favorizează când fac comenzi şi îi acordă un spaţiu privilegiat în librărie. Ele au, de asemenea, un avantaj faţă de lucrările care sunt poziţionate comercial în acelaşi loc.
Cum v-au influenţat aceste distincții pe plan profesional?
În munca mea de zi cu zi, premiile acestea nu fac nicio diferenţă. În schimb, ele constituie recunoaşterea experienţei acumulate de-a lungul anilor, a investiţiei mele, în ochii mediului profesional în care evoluez. Fabricarea de cărți este o meserie din umbră. Nu lasă loc de ego. Provocarea este să reuşim să ajungem la cel mai bun rezultat posibil, în cele mai bune condiţii posibile, cu mijloacele care ne sunt puse la dispoziţie.
Privind înapoi în timp, aţi putea să ne spuneți cum s-a format interesul dumneavoastră pentru „facerea de cărţi” și cum aţi devenit „fabricante”?
Fabricarea de carte nu a fost prima mea meserie. Am început să lucrez în presă, ca jurnalist şi corector. Deoarece oportunităţile profesionale din acest domeniu s-au rărit, am ales să-mi reiau studiile. Dat fiind faptul că, în trecut, urmărisem procesul de fabricație fără să înţeleg prea bine despre ce este vorba, am hotărât să mă formez profesional pentru această meserie. În acest scop, am urmat cursurile Şcolii Estienne, pentru meseria de fabricant. De atunci, am început să lucrez la Flammarion, în cadrul departamentului de producţie de cărţi ilustrate. Din 2005, sunt şef de producţie al departamentului de Cărţi ilustrate (albume de artă, cărţi practice şi cărţi pentru copii și tineret).
Ca „şef de producţie” la Editura Flammarion, coordonaţi o echipă de șapte specialiști. Ce presupune această funcție și ce ne puteți împărtăși cu privire la experienţa de peste zece ani la Editura Flammarion?
A fi şef de producţie în cadrul unei edituri mari, în particular în cadrul Editurii Flammarion, presupune o dublă responsabilitate, atât din punct de vedere managerial, cât şi operaţional: conduc o echipă de şapte persoane şi supervizez, în acelaşi timp, producerea unui număr mare de albume de artă, în special cataloage de expoziţie. Să fii şef de producţie înseamnă să reprezinți şi să susții poziția acestui serviciu în faţa superiorilor și apoi în faţa furnizorilor. Este o muncă care se bazează pe o colaborare strânsă cu editorii şi pe o relaţie de încredere cu directorul de producţie al Editurii Flammarion, Yves Lhommée.
Departamentul de producţie de cărţi ilustrate al Editurii Flammarion reuneşte albumele de artă şi cataloagele de expoziţie (monografii ale marilor pictori, lucrări consacrate marilor fotografi, inclusiv contemporani, cărţi de gastronomie, cărţi despre marile domenii viticole, cărţi despre realizări prestigioase, de pildă Cartier, cât și lucrări marca Arthaud), cărţi practice (de bucătărie, de grădinărit, de regim alimentar, de împletit) şi cărţi pentru tineret (albume pentru copii de toate vârstele).
În ce constă procesul de fabricaţie a unei cărţi frumoase şi ce rol jucaţi în alegerile care privesc design-ul unei cărţi obiect?
Punctul de plecare rămâne ideea sau, în cazul unui catalog de expoziţie, manifestaţia. Forma se elaborează în jurul respectivei idei sau al respectivului eveniment: cum să îl pui în valoare, dincolo de text, prin grafică (machetă), prin ilustraţii sau materiale (raportul format/ paginare, alegerea hârtiei, a materialelor…). Fabricantul intervine după ce aceste alegeri sunt făcute, pentru a le valida pe plan tehnic. Fabricantul face propuneri (în ceea ce priveşte hârtiile, procedeele de imprimare ş.a.), în limita a ceea ce este tehnic posibil în bugetul prestabilit. Flammarion este o editură mare, care reuneşte în cadrul ei mulți specialiști. Fiecare persoană, din postul pe care-l ocupă, trebuie să propună cea mai bună soluţie posibilă. Pentru a obţine cât mai multe propuneri, pentru a se reînnoi, Editura Flammarion apelează, de asemenea, la graficieni independenţi. Editura face demersuri pentru a se evidenţia, prin lucrările sale, pe o piaţă care se diminuează din ce în ce mai mult.
Dacă ar fi să mutăm puțin discuţia, cum percepeţi statutul cărții în ziua de astăzi?
Sfârşitul cărţii s-a anunţat deja de mulţi ani, dar cartea supravieţuieşte şi se înnoieşte în permanenţă. Piaţa este mai restrânsă, mai concurenţială. Durata de viaţă a unei cărţi, chiar şi a celei ilustrate, este foarte scurtă, rentabilitatea ei trebuie să fie imediată, deoarece obligaţiile unei edituri ca Flammarion sunt foarte mari. Aceste constrângeri duc la îndepărtarea unor anumite proiecte, considerate prea puţin rentabile pe termen scurt sau mediu. Doar cărţile frumoase realizate printr-un parteneriat (muzee, organizaţii) sau care beneficiază de o susţinere publică cum ar fi cele din partea Centrului naţional al cărții au şanse să apară, să fie difuzate, să aibă onoarea de a fi mediatizate şi, astfel, să ajungă la un public mai larg.
În ce măsură influențează tehnologia digitală strategia de realizare a cărţilor, din punctul de vedere al execuției, în cadrul unei edituri mari? Care sunt cele mai sensibile segmente de pe piaţa cărţii?
Revoluţia digitală a început. Fiecare editură s-a adaptat în acest sens, dar, deocamdată, doar pe segmentul cărţilor care conţin text (de la 3% la 5% din vânzările totale în cazul best-seller-urilor). Cartea ilustrată digitală prezintă prea puţin interes strategic şi financiar pe termen scurt, în vreme ce dezvoltarea unei linii de producţie implică investiţii mari. Viitorul ei rămâne să fie scris. Fără îndoială, se va înscrie din ce în ce mai mult într-o formă multimedia, unde vor fi reunite partea audio şi cea video. Pentru texte, Editura Flammarion a lansat platforma digitală de distribuţie Eden Livre, destinată librarilor.
Cum ați descrie tendințele din ultimii ani în publicarea de cărţi frumoase? Şi care sunt „secretele” pentru ca o carte frumoasă – o carte obiect să ajungă la publicul ei? De fapt, cine formează publicul acestor cărţi obiect – cărți frumoase, cărți scumpe?
Cartea frumoasă trebuie să rămână oarecum inaccesibilă, să fie „un obiect râvnit” pentru a-şi conserva întreaga valoare. Cărţile frumoase care se bucură de succes nu sunt cele care propun un preţ bun, ci cărţile care se prezintă într-o formă nemaivăzută, fiind prezentate în ținute spectaculoase, bogat ornate, cărţile imprimate pe mai multe feluri de hârtii, de texturi diferite. Lucrarea devine, astfel, magnifică: transcende cartea şi se apropie de obiect. De pildă, în cadrul ultimului eveniment Paris Photo de la Grand Palais au fost foarte căutate lucrările consacrate marilor fotografi. Unele dintre acestea au costat peste 100 euro bucata, dar vizitatorii nu le-au putut rezista, deoarece ele onorează munca fotografului prin calitatea imprimării fotografiilor (tricromie, tonuri controlate…). Este vorba, desigur, despre un public format din cunoscători şi colecţionari, care dispun de mijloace financiare substanţiale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru albumele de artă.
Dar in privința cărţilor ilustrate pentru copii? Aţi putea spune că, în ultima vreme, ele sunt „tratate” din ce în ce mai mult ca obiecte? Care este rolul dvs. în „conceperea” unei cărţi noi / unei noi colecţii în cadrul editurii?
La editura Flammarion, cărţile ilustrate pentru copii iau diverse forme, în funcţie de publicul ţintă:
– Prima copilărie: cărți realizate integral din carton;
– Pentru copii peste 6 ani: cărți cu orientare pedagogică, pentru intrarea în clasa pregătitoare („Je suis en CP” / „Sunt în clasa pregătitoare”); colecţia „Je Dessine” / „Desenez” (pentru a învăţa să deseneze); cărți despre cum să te costumezi singur; reţete de bucătărie; cărți documentare („Castor Doc”).
Cărţile obiect sunt mai tehnice: imprimare la cinci culori (policromie + Pantone metalic) sau din gama Din (policromie în care cyan şi magenta sunt înlocuite cu Pantone Reflex Blue şi Rhodamine Red) pentru o gamă cromatică mai bogată; formate mari – 28 x 36 cm. Cele mai vândute cărţi sunt lucrările cu orientare pedagogică. Să-ţi placă să citeşti, este bine. Să înveţi citind, este şi mai bine.
Ați putea să ne vorbiţi despre cum se integrează „fabricația” în realizarea unei cărţi?
În procesul de fabricație, fiecare carte frumoasă este o lume în sine. Ea spune o poveste: întâlnirile cu autorii şi artiştii, colaborările adevărate şi inteligente care îmbogăţesc lucrarea în curs. O muncă plină de pasiune de cele mai multe ori, dificilă uneori, ba chiar conflictuală. Când iau o carte în mână, îmi amintesc toate momentele prin care a trecut, toate emoţiile, toată energia investită şi întreaga muncă împlinită.
Interviu realizat de Adina Pașca și Angelica Iacob
