Răzvan Anton a publicat cartea de artist “20 de feluri de a încărca arme”, editată de Ciprian Mureșan și Corina Bucea, nominalizată la concursul Cele mai frumoase cărți din lume 2016, de la Leipzig. Din 2013 participă la ateliere și stagii de predare la École européenne supérieure de l’image (Angouleme, Poitiers) și coordonează ateliere de creație la Tășuleasa Social.

CMFC: Cartea ta, editată de Ciprian Mureșan și Corina Bucea, a fost nominalizată de către juriul Stiftung  Buchkunst (Cele mai frumoase cărți din lume). Ne povestești un pic despre cum a apărut ideea ei? În măsura în care desenul tău e cartografiere subiectivă, așa cum spui într-un interviu, cartea asta e un martor al tensiunilor geo-politice din ultimii ani?

Răzvan Anton: Seria asta de carnete desenate a apărut în 2013, când eram destul de mult pe drumuri. Nu mai aveam un atelier convențional, așa că am început să lucrez în carnete. Tot atunci am început să devin interesat de problematica manualelor de instrucțiuni și cu precădere de manualele militare. Așa m-am gândit să propun un manual hibrid care să preia coregrafia gesturilor violente fără obiectul instrucției. În acest context, gesturile mâinilor care încarcă arme devin ambigue, putând fi ușor confundate cu gesturi domestice. Cartea  e o reacție la problematica educației, instrucției, dar și a absurdităților geo-politice.

CMFC: De ce carte? Ai mai lucrat cu cartea? Cât de potrivit este mediul ăsta pentru un artist vizual, ce constrângeri are și ce posibilități oferă? Există un proces specific pe care îl utilizezi? Urmărești un rezultat concret?

Răzvan Anton: Nu sunt un specialist al cărții de artist, dar mă interesează pentru ca este unul din cele mai democratice mijloace de difuzare a informației. Nu trebuie sa fii un cunoscător al artei sau culturii contemporane pentru a ști cum se folosește o carte. Mă interesează de asemenea locul practicilor artistice în spațiul public și posibilitatea de scurt-circuitare a cadrului convențional de expunere sau prezentare. Și pentru toate aceste motive cadrul cărții mi se pare potrivit. Nu cred că urmăresc un rezultat concret, pentru că traseul unui astfel de proiect poate fi atât de neașteptat.

CMFC: Este pentru al doilea an consecutiv, când juriul Buchkunst nominalizează un titlu românesc care nu vine din partea unei edituri, anul trecut „Carte de Vizită” a Atelierului Fabrik a obținut o mențiune, ceea ce face ca acest concurs de design de carte să pară mai degraba o competiție foarte nișată, de cărți în serii limitate, realizate de artiști, ilustratori sau bibliofili. Cum vezi scena de carte din România?

Răzvan Anton: Urmăresc scena carții din România, dar nu sunt editor. Ca artist vizual mă interesează destul de mult felul în care arată cărțile. Și pot spune ca în ultimii ani editurile acorda o tot mai mare importanță felului în care arată obiectul cărții, de la hârtia aleasă, pâna la modul în care se așează un text în pagină. Aceste lucruri nu s-au inventat acum, dar a fost o perioadă destul de lungă de timp în care aceste lucruri au fost ignorate.

CMFC: La început de an ai susținut împreună cu Ciprian Mureșan un atelier despre cartea de artist (Unu și Multiplu coordonat de Diana Marincu în seria Learning and Unlearning), la Galeria Plan B din Cluj, în contextul expoziției itinerante CMFC – cărți de artist/albume de artă. Ne poți spune mai multe despre cum s-a desfășurat, cine au fost cei interesați și la ce rezultate ați ajuns?

A fost un atelier informal în care participanții au adus pe aceasta platformă a publicării și auto-publicării practicile vizuale și curiozitățile personale. Majoritatea erau deja absolvenți și nu doar de artă, cu un mai mare grad de maturitate și acest lucru a fost benefic. Ideea era de a nu impune un cadru foarte precis, ci de a consilia și stimula diversele practici și interese. Tot ce am avut la dispoziție a fost un copiator alb-negru și multă hârtie. La atelier a contribuit și Cristian Opriș, care a demonstrat câteva metode de legătorie. La finalul atelierului fiecare participant a avut un proiect personal și diferit de al celorlalți.

CMFC: Un alt atelier la care ai contribuit a avut loc la Muzeul de Artă din Cluj napoca, în jurul legătoriei de carte (în cadrul Ieșit din tipar(e) / CMFC itinerante), cu o echipă mai mare, în general profesori la UAD Cluj. Suntem curioși să ne povestești puțin despre experiența ta cu acest atelier. Și dacă experiențele celor două ateliere influențează munca ta de profesor la UAD și cum?

Răzvan Anton: Acesta a fost un proiect ușor diferit pentru că s-a concentrat mai mult pe partea de legătorie și construcție a cărții ca obiect. Aici contribuția mea a fost mai redusă.  Participarea a fost foarte numeroasă și interesul surprinzător de mare. Cred că fiecare astfel de proiect e benefic pentru articularea experienței pedagogice. Și ceea ce e evident este ca tocmai în aceste proiecte care stimulează curiozitatea și interesele participanților rezultatele sunt notabile. Asta e ceea ce încerc să încurajez și în relația cu studenții.

CMFC: Anul acesta ne pregatim de al cincelea an de concurs CMFC. Cum a fost pentru tine experiența cu acest proiect? Te-a inspirat în vreun fel în demersurile tale artistice și pedagogice?

Răzvan Anton: A fost foarte faină și neașteptată. Nu bănuiam că proiectul ăsta va avea un astfel de traseu. Zona asta a publicării ca artist mă interesează în mod constant în ultimii ani și practica mea e direct influențată de ideea multiplicării și difuzării. În privința proiectelor pedagogice, ele sunt strâns legate de cercetarea mea artistică, pe care încerc s-o împărtășesc cât mai transparent studenților.

 

 

 

 

• 8 premii pentru design de carte
• Expoziția „Cele mai frumoase cărți din România”, deschisă publicului la Biblioteca Națională a României până în aprilie 2016
• Expoziția cuprinde cele 34 de cărți finaliste și o selecție de cărți frumoase pentru copii din Franța

Joi, 5 noiembrie, la Biblioteca Națională a României din București, a avut loc gala de premiere a Concursului național de design de carte „Cele mai frumoase cărți din România”, aflat la ediția a patra. Cele 8 premii au fost înmânate de membrii juriului și de reprezentanții partenerilor proiectului, care au prezentat fragmente din argumentația pentru acordarea fiecărui premiu.
La vernisaj și premiere a participat un public numeros de aproximativ 200 de persoane, într-o atmosferă familială, iar cărțile expuse au fost răsfoite cu mare curiozitate într-o scenografie experimentală, construită dintr-un mobilier de carton care a permis o interacțiune apropiată și sensibilă cu cărțile. Curatorul expoziției este Anca Verona Mihuleț, iar crearea și punerea în practică a conceptului expozițional au fost realizate în colaborare cu biroul de arhitectură Atelier ad hoc.
Marele premiu a fost acordat cărții „Dear Money” și designerului Radu Manelici. „Dear Money” este un proiect editorial complex, la care juriul a apreciat atât rigurozitatea, cât și subtilitățile care punctează abordarea inteligentă şi ironică a designerului în relaţie cu tema centrală – raportul dintre artă şi bani. Conceptul editorial al lucrării aparține Alexandrei Croitoru și Magdei Radu, iar cartea a fost editată de Salonul de Proiecte.
În secțiunea Carte în ediție limitată, premiul a fost acordat lucrării „Cutia”, realizată de designerii Sorina Vazelina și Alexandru Grigore Liteanu. „Cutia” este deopotrivă o carte de artist și o carte de artă care, potrivit argumentației juriului, a întrunit imediat consensul membrilor juriului pentru categoria ei.
Premiul pentru tânăr designer a fost acordat de Institutul Cultural Român designerului Radu Manelici și constă în susținerea unei deplasări şi participarea artistului la programul unui târg internațional de carte în străinătate. Premiul pentru viitorul experiment tipografic a fost oferit de tipografia Alutus realizatorilor cărții „Rescrierea secvenței – Overriding sequence” – Nicoleta Radu, Mihai Barabancea și Nicu Ilfoveanu, și constă în susținerea unui exercițiu de producție. Premiul pentru album a fost acordat proiectului „subREAL” (MNAC), Premiul pentru carte pentru copii – cărții „Praf de zâne” (Mădălina Andronic), Premiul pentru ilustrație de carte i-a revenit lui Mircea Pop, pentru mai multe cărți editate de Editura Arthur, iar Mențiunea specială a juriului pentru concentrat de România a fost acordată proiectului editorial „RO-KIT”. Lista completă a premiilor este prezentată pe www.celemaifrumoasecarti.ro.

Argumentația juriului pentru Premiile Cele mai frumoase cărți din România 2015

Expoziţia „Cele mai frumoase cărţi din România” este deschisă publicului până în aprilie 2016, la Biblioteca Națională a României din București. Prin contribuţia Institutului Francez din București, alături de cele 34 de cărți finaliste, este expusă și o selecţie de cărţi frumoase pentru copii din Franţa, de la editura Grasset Jeunesse, care ne oferă ocazia de a aşeza într-un context mai larg producţia de carte din România.
Anca Verona Mihuleț, curatorul expoziției, despre importanța expunerii celor mai frumoase cărți către publicul larg: Expoziţia de faţă, care prezintă cele mai frumoase cărţi din România la ora actuală, surprinde momentul în care conceptualizarea şi transferarea ideilor în mediul tipografic conduce la dezvoltarea unor noi metode de tipografiere, generatoare de linii şi discursuri grafice puternice, cu un impact real asupra mentalului colectiv
La expoziție este prezentă și lucrarea artistei Raluca Popa, Untitled/The Sublime Trip (2011), o serie de desene inspirate dintr-unul din capitolele cărţii lui Thomas Mann, „Muntele vrăjit”, ca o prelungire conceptual a expoziției pe care vă invităm să o descoperiți.
Proiectul este organizat de Asociația pentru Performanță și Cultură și este finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Parteneri: Biblioteca Naţională a României, Institutul Francez din Bucureşti, Muzeul Național de Artă Contemporana (MNAC București), Asociaţia Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România, Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii, Ministerul Culturii, Galeria Posibilă, Clubul Ilustratorilor, Asociaţia Idioma, UAD, UNARTE, Alutus, Global Mindscape, Asociaţia K’arte, Casa Artelor – DJC Timiş, Librăria Engleză Anthony Frost, Minitremu, Librăria Habitus, Libraria Indicator, Arta Grafică, Agressione GROUP, Sappi, Asociaţia Harap Alb, Radio France Internationale România, Radio România Cultural, Observator cultural, Liternet, Modernism, Clubul Scriitoarelor, Hyperliteratura, Igloo, Designist, Revista Arta, Arhitext, Agenţia de carte, Bookaholic, Calendarul Magic, Copilul.ro, SuntPărinte.ro, Deco si Eco, Cluj-Napoca 2015 – Capitală Europeană a Tineretului, The Institute
Pentru mai multe informaţii: Annamaria Kozma, 0734 966 039
www.celemaifrumoasecarti.ro
www.facebook.com/CeleMaiFrumoaseCartiDinRomania
acasa@celemaifrumoasecarti.ro

În 2015, din cele 233 de cărți înscrise în Concursul național de design de carte Cele mai frumoase cărți din România, juriul a ales 8 lucrări câștigătoare.

MARELE PREMIU
Dear Money
Dear Money – Concept editorial Alexandra Croitoru și Magda Radu, Grafician / designer Radu Manelici – design, Aurelian Ardeleanu – DTP, Editat de Asociaţia Salonul de Proiecte, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, București, Tipărit la Master Print Super Offset

Dear Money este un proiect editorial cu un grad crescut de dificultate, care integrează şi prezintă unitar un material conceptual, vizual şi textual foarte divers. Editorii, în egală măsură curatorii unui proiect cu acelaşi nume, au selectat patruzeci de contribuţii artistice care abordează relaţia dintre artă şi bani.
Demersul designerului este riguros şi conştient până la cel mai mic detaliu grafic şi de tipografiere. Lay-out-ul liber asigură un cadru de expresie potrivit fiecărui tip de proiect, ghidajul de lectură fiind corelat cu organizarea informaţiilor prin intermediul mai multor niveluri de tipografiere asumate ca spaţiu de intervenţie conceptuală în grafică.
Mici subtilităţi de design punctează abordarea inteligentă şi ironică a designerului în relaţie cu însăşi tema centrală – raportul dintre artă şi bani. Jocul imprimării în oglindă, elementele care traversează de pe o faţă pe alta (pe coperte, supracopertă, pe paginile de gardă) propun o interpretare indedită a privirii celeilalte feţe a monedei.

Mențiune specială a juriului pentru CONCENTRAT DE ROMÂNIA
RO-KIT
RO-KIT – Alexe Popescu, Doru Someşan, Grafician / designer: Alexe Popescu, Editat de Publica, Tipărit la Artprint Bucuresti.

Cartea este un ghid funky de degustare a identităţii româneşti, inspirat de un proiect argentinian similar, dar ingenios adaptat la conținutul românesc. Prin minimum de mijloace de exprimare, ca trăsătură specifică a conceptului, realizarea grafică şi execuţia obiectului, cartea oferă o colecţie succintă, consistentă şi ușor accesibilă vizual de elemente specific culturii românești.
Designul este consecvent şi consistent: atât conţinutul – tonalitatea şi atmosfera, maniera ilustraţiei abordate, cât și ansamblul designului grafic – construcţia lay-out-ului – tipografierea, materialitatea și formatul sunt abordate într-un mod concis, dar clar articulat şi punctat.

Premiul pentru ALBUM
subREAL
subREAL – Magda Radu, Grafician / designer Milos Jovanovic, Otilia Mihalcea, Editat de Verlag Für Moderne Kunst, Nürnberg, Tipărit la Masterprint Super Offset, București

Un album retrospectiv care arhivează un proiect estetic contemporan.
Coperta curajoasă, o lucrare binecunoscută a grupului subREAL, trezeşte interes prin contrast, ironie şi referinţe critice.
Cartea ilustrează demersul artistic al grupului subREAL, demonstrând câteva dintre principiile artiştilor printr-un design grafic adecvat: transformarea culturii închise într-una deschisă, prelucrarea unor teme legate de convenţii artistice şi sociale – aspecte care reprezintă o abordare pertinentă a tematicii, cu respect faţă de rolul documentaristic al albumului.

Premiul pentru CARTE PENTRU COPII
Praf de zâne
Praf de zâne – Mădălina Andronic, Grafician / designer: Mădălina Andronic, Editat de autor, Tipărit la Atelier Fabrik

O carte pentru copii şi în egală măsură o carte de autor – Mădălina Andronic realizează atât textul, cât şi ilustraţiile, și înlocuiește tipografierea cu scrisul de mână.
Praf de zâne este o carte curată. O altfel de carte pentru copii, care invită la o experienţă captivantă, delicat interactivă – o descoperire pentru copii şi părinţi deopotrivă.
Are o bună dramaturgie a scenelor cu zâne: secvenţele alb – negru – sclipire, textul care clipoceşte, ritmul cărţii. Sensibilă, îngrijită şi unitară atât în ce privește designul grafic dar și ilustrația, cu o amprentă artistică şi personală, este o carte care merită să fie publicată într-o ediţie pentru un public cât mai numeros.

Premiul pentru CARTE EDUCATIVĂ / MANUAL
NU SE ACORDĂ

Premiul pentru VIITORUL EXPERIMENT TIPOGRAFIC
Nicoleta Radu, Mihai Barabancea, Nicu Ilfoveanu
Rescrierea secvenței – Overriding sequence – Mihai Barabancea, Bogdan Ghiu, Grafician / designer: Nicoleta Radu – book binding, book looks, print quality, experimental design, Nicu Ilfoveanu – supervizare concepţie grafică, Mihai Barabancea – concepție grafică, Editat de Asociaţia pentru Artă Ilfoveanu, Tipărit la Atelier Fabrik

O carte de artist care depune mărturia unei experienţe personale şi a transcenderii ei. Regăsim interesul de a căuta soluţii în materialitatea cărţii, în a conceptualiza designul de obiect – emoţia, jocul cu mântuirea sunt plasate în exteriorul cărţii. În transpunerea imaginilor contează ordinea, conţinutul, ritmul, iar cheia de rezolvare dramatică a subiectului se găseşte într-o tranziţie din interior spre exteriorul foilor, spre coperţi, gândite în alt limbaj grafic și este susţinută conceptual de finisajele extrem de îngrijite şi conştiente.

Premiul pentru ILUSTRAȚIE DE CARTE
Mircea Pop
Bohumil Hrabal – Lecţii de dans pentru vârstnici și avansaţi, Grafician / designer Mircea Pop – ilustrații, Alexandru Daş – DTP, copertă, Editat de Editura Art
Florin Bican – Şi v-am spus povestea aşa. Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înşişi, Grafician / designer Mircea Pop – ilustrații, Alexandru Daş – DTP, copertă, Editat de Editura Arthur
Scott O’Dell – Insula Delfinilor Albaştri, Grafician / designer Mircea Pop – ilustrații, Alexandru Daş – DTP, copertă, Editat de Editura Arthur
Scott O’Dell – Tabăra, Grafician / designer Mircea Pop – ilustrații, Alexandru Daş – DTP, copertă, Editat de Editura Arthur

Premiul se acordă lui Mircea Pop pentru ilustrarea originală și captivantă a mai multor cărţi, din colecţii diferite, cu abordare diferită.
Stilul coerent, sensibil îi aduce un plus fiecărei carţi pe care o ilustrează. Simple, dar curajoase, cu o notă personală puternică, ilustraţiile lui Mircea Pop îl reprezintă ca pe o voce unică în peisajul ilustratorilor tineri din România.
Desenele lui sunt migăloase, cu un aport de acurateţe, simplitate – acestea „se epurează” prin haşurare şi devin, totodată, vibrante. Atmosfera ilustrației este marcată de răbdarea de a se apleca asupra fiecărei trasări, balansată de abordarea jucăuşă, ironică, de un tratament proaspăt al subiectelor, al unghiurilor redate, în raport cu structura construcţiei.

Premiul pentru TÂNĂR DESIGNER
Radu Manelici
Ioana Nemeș. Carte de artist – Concept editorial și editor Alina Şerban, Editor asociat Ştefania Ferchedău – Grafician / designer: Radu Manelici – design, Aurelian Ardeleanu – DTP, Ioan Olteanu – DTP, Editat de Asociatia PEPLUSPATRU în colaborare cu Spector Books Leipzig, Tipărit la Atelier Fabrik
Vederi încântătoare: Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ’60–’70 – Alina Șerban, Kalliopi Dimou, Sorin Istudor, T. Elvan Altan, Irina Băncescu, Elke Beyer, Adina Brădeanu, Anke Hagemann, Claude Karnoouh, Olga Kazakova, Juliana Maxim, Carmen Popescu, Magda Predescu, Adelina Ştefan, Irina Tulbure, Ana Maria Zahariade, Grafician / designer: Radu Manelici – design, Aurelian Ardeleanu – DTP, Editat de Asociația PEPLUSPATRU, Tipărit la Fabrik, București
Dear Money – Concept editorial Alexandra Croitoru și Magda Radu, Grafician / designer Radu Manelici – design, Aurelian Ardeleanu – DTP, Editat de Asociaţia Salonul de Proiecte, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, București, Tipărit la Master Print Super Offset.

Radu Manelici se remarcă prin designul realizat pentru mai multe publicaţii, diferite ca structură editorială şi ca focus tematic, tânărul designer impune un standard de design grafic actualizat, echilibrat, fără să dezvolte o manieră uniformizantă. Chiar dacă a dezvoltat un stil identificabil, reuşeşte să impună fiecărei lucrări un limbaj grafic aparte, diferit de la o carte la alta; intervenţia designerului se exprimă în detalii grafice, percepute ca subtile extensii ale conţinutului vizual şi textual al cărţii. Regăsim mărci de stil personal – într-un standard auto-impus de abordare riguroasă şi consistentă.
Atent la construirea cărţilor ca obiecte în sine, designul este pliat pe conţinut, detaliile de macro- şi microtipografiere sunt tratate cu multă ştiinţă şi fineţe. Conceptul grafic nu este numai o ilustrare a strucurii editoriale, ci o interpretare a acesteia şi a temelor fiecărei cărţi în parte.

Premiul pentru CARTE ÎN EDIȚIE LIMITATĂ
Sorina Adina Vasilescu – Cutia
Cutia – Grafician / designer Sorina Vazelina, Alexandru Grigore Liteanu, Editat de autor, Tipărit la Atelierul de Gravură al Universității Naționale de Arte din București, Atelierul de Gravură Jecza Gallery Timișoara, 2mdigital Print București, Primitiv Print București

O carte obiect – carte de artist – o carte de artă. O carte care a întrunit imediat consensul membrilor juriului pentru categoria ei.
Ca o cutie veritabilă, conţine o cantitate demoralizatoare de detalii. Trece prin extrem de multe abordări stilistice, tehnici de imprimare şi realizare, cromatici diverse. Teme de documentare şi căutări estetice personale, mai multe emoţii şi căutări transferate într-o mare varietate de materialităţi, texturi, stiluri, grile de tratare grafică – însă toate detaliile îşi găsesc locul în cutie şi pe cutie, nimic nu se pierde în afară. Totul se armonizează, creează o stare, o explorare personală sinceră şi dăruită.

—————————————————————————————————–

în afara competiției: notă a juriului pentru PROIECT EDITORIAL INOVATIV
În fața blocului 

În fața blocului – o colecție de 55 de jocuri şi „faze” ale generației cu cheia la gât – Vlad Tomei, Mihai Gheorghe, Grafician / designer: Mihai Gheorghe – design de obiect, graphic design, ilustratie, Vlad Tomei – design de obiect, Editat de Supersomething, Tipărit la Masterprint Superoffset Bucuresti

Proiectul educaţional şi editorial propune o rezolvare îndrăzneaţă şi bine articulată din punct de vedere al conceptului şi designului grafic, care interpretează vizual specificitatea fiecărui joc al copilăriei, ţinându-le pe toate împreună într-o formulă practică şi versată. Un proiect editorial inedit, care îi învaţă pe copiii de azi cum se jucau cei de ieri. O provocare de a face o colecţie interactivă de jocuri care să redevină atractive pentru generaţiile noi, în condiţiile în care ne sunt de fapt prezentate instrucţiuni de joacă, reguli.
Juriul consideră că această publicaţie poate fi o direcţie de re-modelare a conceptului de învăţare şi transfer de know how între generaţii.

• Anunțarea premiilor Concursului național de design de carte ediția 2015: joi, 5 noiembrie, de la ora 19.00, la Biblioteca Națională a României (8 premii)
• Vernisajul expoziției Cele mai frumoase cărți 2015 cu cele 34 de cărți finaliste și o selecție de cărți frumoase pentru copii din Franța

Joi, 5 noiembrie, de la ora 19.00, la Biblioteca Națională a României din București, va avea loc gala de premiere a Concursului național de design de carte „Cele mai frumoase cărți din România”, aflat la ediția a patra. Evenimentul marchează deschiderea expoziției cărților finaliste, a cărei prezentare promite vizitatorilor o interacțiune specială cu cărțile frumoase. Concursul național de design de carte urmărește gradul de originalitate și inovație în conceptul editorial, iar juriul a evaluat cărţile înscrise ţinând cont de raportul dintre tema sau natura cărţii, intenţia concepţiei vizuale și manifestarea acestora în produsul finit.
Biblioteca Națională a României este onorată să fie partener în proiectul Cele mai frumoase cărți 2015. În bibliotecă cititorii găsesc adeseori cărți frumoase, cărți care le vorbesc prin conținutul lor. Ideea de a aduce în biblioteci și cărțile frumoase care vorbesc prin design, prin identitatea lor vizuală, este o continuare naturală a misiunii bibliotecii. Vă așteptăm la Biblioteca Națională să ne bucurăm împreună de cele mai frumoase cărți editate în ultimul an în Romania. (Claudia Șerbănuță, manager al Bibliotecii Naționale a României)

8 premii pentru cele mai frumoase cărți
Cele 8 premii acordate anul acesta sunt: Marele premiu Cele mai frumoase cărți, Premiul pentru ilustrație, Premiul pentru carte pentru copii, Premiul pentru album, Premiul pentru carte în ediție limitată, Premiul pentru tânăr designer și Premiul pentru experiment tipografic, alături de o Mențiune a juriului. Premiul pentru tânăr designer este acordat de ICR şi Centrul Naţional al Cărţii şi constă în susținerea unei deplasări şi participarea unui artist la programul unui târg internațional de carte în străinătate. Premiul pentru experiment tipografic este oferit de tipografia Alutus și constă în susținerea unui exercițiu de producție.
Membrii juriului au fost: Valéria Vanguelov, Arina Stoenescu, Angela Rotaru, Hajdú Áron Péter, Daniela Chiorean, Keszeg Ágnes și Barna Nemethi.

Cele mai frumoase cărți, expuse la Biblioteca Națională
Incluzând cărțile câștigătoare, expoziția de la Biblioteca Națională reunește toate cele 34 de cărți finaliste, precum și o selecție de cărți pentru copii realizate de editura Grasset Jeunesse din Franța.
La expoziție va fi prezentă și lucrarea artistei Raluca Popa, Untitled/The Sublime Trip (2011), o serie de desene inspirate dintr-unul din capitolele cărţii lui Thomas Mann, „Muntele vrăjit”, ca o prelungire conceptuală a expoziției pe care vă invităm să o descoperiți.

Conceptul expoziției semnat de curatorul Anca Verona Mihuleț permite publicului o interacțiune specială cu cărțile: În colaborare cu biroul de arhitectură Atelier ad hoc, am conceput un mobilier din carton, gândit ca o structură organică şi versatilă, menit să contureze un spațiu mai intim și chiar mai vulnerabil în clădirea impunătoare a Bibliotecii, cu 2 stadii de existenţă. În primele 12 luni, sistemul de carton va susţine cărţi în expoziții organizate la Biblioteca Națională a României, după care va fi donat anticarilor de la Piaţa Universităţii, devenind un mobilier urban temporar, cu o istorie reactivă.(Anca Verona Mihuleț, curatorul expoziției)

Organizatorii, împreună cu partenerii proiectului, vor organiza o serie de expoziții itinerante în care vor prezenta cărțile finaliste, precum și 3 selecții speciale (selecția adițională a organizatorilor, selecția de cărți de artă, selecția de cărți ilustrate). Cele mai frumoase cărți 2015 au fost expuse la Târgurile Internaționale de carte de la Frankfurt și de la Belgrad, urmând expuneri și la cele de la Istanbul, Leipzig, Paris, Londra, Bologna, în prima parte a anului 2016. În țară, vor fi expoziții la la Cluj-Napoca, Iași, Timişoara, Tîrgu Mureş, Sibiu, Brașov, Constanța.

Despre „Cele mai frumoase cărți din România”
Cele mai frumoase cărți este un proiect cultural dedicat dimensiunii artistice a cărții văzută ca obiect și își propune să restituie designului de carte rolul de reper în relația cititorului cu cartea. În cadrul său, Concursul național de design de carte este atât o platformă de dezbatere pentru publicul larg și de specialitate, cât și o oportunitate de recunoaștere națională și internațională pentru profesioniștii din lumea editorială, dar și pentru designerii și graficienii independenți. Cărţile selectate de juriu vor reprezenta România în competiţia internaţională de design de carte „Best Book Design from All Over the World”, Leipzig 2016.

Proiectul este organizat de Asociația pentru Performanță și Cultură și este finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Imagini și detalii despre toate activitățile pe www.celemaifrumoasecarti.ro

Parteneri: Biblioteca Naţională a României, Institutul Francez din Bucureşti, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), Asociaţia Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România, Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii, Ministerul Culturii, Galeria Posibilă, Clubul Ilustratorilor, Asociaţia Idioma, UAD, UNARTE, Alutus, Global Mindscape, Asociaţia K’arte, Casa Artelor – DJC Timiş, Librăria Engleză Anthony Frost, Minitremu, Librăria Habitus, Libraria Indicator, Arta Grafică, Agressione GROUP, Sappi, Asociaţia Harap Alb, Radio France Internationale România, Radio România Cultural, Observator cultural, Liternet, Modernism, Clubul Scriitoarelor, Hyperliteratura, Igloo, Designist, Revista Arta, Arhitext, Agenţia de carte, Bookaholic, Calendarul Magic, Copilul.ro, SuntPărinte.ro, Deco si Eco, Cluj-Napoca 2015 – Capitală Europeană a Tineretului, The Institute
Pentru mai multe informaţii: Annamaria Kozma, 0734 966 039
www.facebook.com/CeleMaiFrumoaseCartiDinRomania
acasa@celemaifrumoasecarti.ro

• Cărțile finaliste ale Concursului național de design de carte Cele mai frumoase cărți din România au fost expuse la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, cel mai mare târg de profil din Europa
• Următoarele destinații sunt Belgrad și Istanbul
• Selecție adițională de titluri care vor fi prezentate prima oară la Târgul de carte de la Istanbul, unde România este țara invitată
• Anunțarea premiilor Cele mai frumoase cărți 2015 și vernisajul expoziției vor avea loc pe 5 noiembrie, la Biblioteca Națională a României, București
În perioada 14 – 18 octombrie, cărțile finaliste ale Concursului național de design de carte Cele mai frumoase cărți din România au fost expuse la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt. Cu o tradiție de peste 500 de ani, Frankfurt Buchmesse este cel mai important eveniment de profil din lume, fiind un punct esențial de întâlnire pentru reprezentanții industriei de carte și pentru profesioniștii din domeniul tehnologiei și al industriilor creative derivate. Ca în fiecare an, standul României a fost organizat de Ministerul Culturii. Printre evenimentele standului s-au numărat și expoziția celor mai frumoase cărți, precum și o prezentare a proiectului editorial În fața blocului, proiect finalist în cadrul concursului Cele mai frumoase cărți, cu prezența autorilor.
De la Frankfurt, cărțile finaliste ale concursului vor pleca la Târgul Internațional de Carte de la Belgrad. Următoarea destinație în aceasta toamnă este Târgul de carte de la Istanbul (7 – 10 noiembrie 2015), eveniment la care România are statutul de țară invitată de onoare. Asociația pentru Performanță și Cultură, în parteneriat cu Ministerul Culturii, organizatorul pavilionului românesc, va expune atât cărțile finaliste Cele mai frumoase cărți din România 2015, cât și selecția adițională de cărți înscrise în concurs. Vor urma expuneri la Târgurile Internaţionale de Carte de la Leipzig, Paris, Londra, Bologna – în prima parte a anului 2016.
O nouă selecție de cărți frumoase
Pentru că anul acesta au fost înscrise multe cărți la Concursul național de design de carte Cele mai frumoase cărți (233 de titluri), iar juriul a putut alege doar 26 de titluri finaliste, organizatorii au decis să realizeze o serie de selecții adiționale de cărți foarte bine realizate, care să participe la expoziții și acțiuni în țară și în străinătate: selecția organizatorilor, selecția de cărți de artă, selecția de cărți ilustrate. Lista cărților din selecția organizatorilor poate fi consultată aici. Vor publica în curând pe site și celelalte două liste.

Gala de premiere „Cele mai frumoase cărți din România”, ediția a patra
Cărțile finaliste vor putea fi văzute în cadrul expoziției de la Bilbioteca Națională a României. Vernisajul, împreună cu gala de premiere a cărțile câștigătoare ale concursului de design de carte, va avea loc joi, 5 noiembrie, de la ora 19.00, la Biblioteca Națională din București.
În acest an, juriul a acordat MARELE PREMIU și 7 premii speciale: Premiul pentru ilustraţie, Premiul pentru carte pentru copii, Premiul pentru album, Premiul pentru carte în ediție limitată, Premiul pentru tânăr designer, Premiul pentru experiment tipografic, o Menţiune a juriului.Premiu pentru carte educativă nu s-a acordat. Premiul pentru tânăr designer este acordat de ICR şi Centrul Naţional al Cărţii şi constă în susținerea unei deplasări şi participarea unui artist la programul unui târg internațional de carte în străinătate. Premiul pentru experiment tipografic este oferit de tipografia Alutus și constă în susținerea unui exercițiu de producție.
Organizatorii, împreună cu partnerii proiectului, vor organiza o serie de expoziții itinerante și la Cluj-Napoca, Iași, Timişoara, Tîrgu Mureş, Sibiu, Brașov, Constanța.

Despre Cele mai frumoase cărți din România
Cele mai frumoase cărți este un proiect cultural dedicat dimensiunii artistice a cărții văzută ca obiect și își propune să restituie designului de carte rolul de reper în relația cititorului cu cartea. În cadrul său, Concursul național de design de carte este atât o platformă de dezbatere pentru publicul larg și de specialitate, cât și o oportunitate de recunoaștere națională și internațională pentru profesioniștii din lumea editorială, dar și pentru designerii și graficienii independenți. Cărţile selectate de juriu vor reprezenta România în competiţia internaţională de design de carte „Best Book Design from All Over the World”, Leipzig 2016. Proiectul este organizat de Asociația pentru Performanță și Cultură și este finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Parteneri: Institutul Francez din Bucureşti, Biblioteca Naţională a României, Asociaţia Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România, Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii, Ministerul Culturii , Galeria Posibilă, Clubul Ilustratorilor, Asociaţia Idioma, UAD, UNARTE, Alutus, Global Mindscape, Asociaţia K’arte, Casa Artelor – DJC Timiş, Librăria Engleză Anthony Frost, Minitremu, Librăria Habitus, Libraria Indicator, Arta Grafică, Agressione GROUP, Sappi, Asociaţia Harap Alb, Radio France Internationale România, Radio România Cultural, Observator cultural, Liternet, Modernism, Clubul Scriitoarelor, Hyperliteratura, Igloo, Designist, Revista Arta, Arhitext, Agenţia de carte, Bookaholic, Calendarul Magic, Copilul.ro, SuntPărinte.ro, Deco si Eco, Cluj-Napoca 2015 – Capitală Europeană a Tineretului, The Institute
Pentru mai multe informaţii: Annamaria Kozma, 0734 966 039
www.celemaifrumoasecarti.ro
www.facebook.com/CeleMaiFrumoaseCartiDinRomania
acasa@celemaifrumoasecarti.ro

• Lista cărţilor finaliste alese de juriu în cadrul concursului naţional de design de carte poate fi consultată pe www.celemaifrumoasecarti.ro
• Anunţarea premiilor și vernisajul expoziției va avea loc pe 5 noiembrie ora 19.00, la Biblioteca Națională a României, Bucureşti

Concursul naţional de design de carte „Cele mai frumoase cărţi din România”, ediţia a IV-a, 2015 are 26 de titluri finaliste. Printre acestea se numără atât cărţi realizate de edituri cunoscute, cât şi titluri publicate de edituri mici sau chiar de către autori. Au fost înscrise în concurs 233 de cărți, publicate sau tipărite în România sau Moldova în ultimul an. Proiectul cultural este organizat de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură şi este finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Membrii juriului au fost: Valéria Vanguelov (editor coordonator Grasset Jeunesse, Franţa), Agnes Keszeg (ilustrator), Angela Rotaru (director artistic, Humanitas), Barna Nemethi (fotograf / director de creaţie, Curtea Veche), Arina Stoenescu (grafic designer, editor, Suedia), Hajdu Aron (editor, Bookart), Daniela Chiorean (grafician, UAD Cluj-Napoca). Participarea Valériei Vanguelov a fost posibilă prin sprijinul Institutului Francez din România, unul dintre susținătorii apropiați ai proiectului Cele mai frumoase cărți. Jurizarea s-a desfășurat timp de două zile la Cluj-Napoca, capitala europeană a tineretului 2015. Imagini din timpul jurizării şi lista completă a cărţilor selectate pot fi consultate pe www.celemaifrumoasecarti.ro.
Cărţile au fost analizate din punctul de vedere al gradului de originalitate și inovație în conceptul editorial. Juriul a evaluat cărţile înscrise ţinând cont de raportul dintre tema sau natura cărţii, intenţia concepţiei vizuale și realizarea / manifestarea acestora în produsul finit. Criteriile de jurizare includ concepţia grafică, designul micro și macrotipografic, oglinda paginii și așezarea în pagină, prezentarea cărţii (raportul dintre designul copertei, supracopertei și interiorului), calitatea producţiei (alegerea suportului, imprimarea, legătoria, alte finisaje și tehnici).
Premiile vor fi anunțate la gala de premiere care are loc împreună cu vernisajul expoziției „Cele mai frumoase cărți din România” 2015, în data de 29 octombrie, la Biblioteca Națională a României, București.

În acest an, juriul a acordat MARELE PREMIU și alte opt premii speciale: Premiul pentru ilustraţie, Premiul pentru carte pentru copii, Premiul pentru album, Premiul pentru carte în ediție limitată, Premiul pentru tânăr designer, Premiul pentru experiment tipografic, o Menţiune a juriului, la care se adaugă, Premiul pentru proiect editorial inovativ. Premiu pentru carte educativă nu s-a acordat. Premiul pentru tânăr designer este acordat de ICR şi Centrul Naţional al Cărţii şi constă în susținerea unei deplasări şi participarea unui artist la programul unui târg internațional de carte în străinătate. Premiul pentru experiment tipografic este oferit de tipografia Alutus și constă în susținerea unui exercițiu de producție de carte.

Toate cărţile finaliste, o selecție a organizatorilor și o colecție de cărți pentru copii ale editurii franceze Grasset Jeunesse vor fi prezentate publicului în expoziţia deschisă la la Biblioteca Națională a României, București. Organizatorii vor continua cu o serie de expoziții itinerante la Cluj-Napoca, Iași, Timişoara, Tîrgu Mureş, Sibiu, Brașov, cât și la Târgurile Internaţionale de Carte de la Istanbul 2015, Frankfurt, Leipzig, Paris, Londra, Bologna în prima parte a anului 2016. Cărţile selectate de juriu vor reprezenta România în competiţia internaţională de design de carte „Best Book Design from All Over the World”, Leipzig 2016.

Parteneri: Institutul Francez din Bucureşti, Biblioteca Naţională a României, Asociaţia Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România, Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii, Ministerul Culturii , Galeria Posibilă, Clubul Ilustratorilor, Asociaţia Idioma, UAD, UNARTE, Alutus, Global Mindscape, Asociaţia K’arte, Casa Artelor – DJC Timiş, Librăria Engleză Anthony Frost, Minitremu, Librăria Habitus, Libraria Indicator, Arta Grafică, Agressione GROUP, Sappi, Asociaţia Harap Alb, Radio France Internationale România, Radio România Cultural, Observator cultural, Liternet, Dilema Veche, Modernism, Clubul Scriitoarelor, Hyperliteratura, Igloo, Designist, Revista Arta, Arhitext, Agenţia de carte, Bookaholic, Calendarul Magic, Copilul.ro, SuntPărinte.ro, Deco si Eco, Cluj-Napoca 2015 – Capitală Europeană a Tineretului, The Institute

Pentru mai multe informaţii despre concurs, expoziţii, activităţi şi alte evenimente ale proiectului:

Laura Borotea, 0747.815.145
www.celemaifrumoasecarti.ro
www.facebook.com/CeleMaiFrumoaseCartiDinRomania
acasa@celemaifrumoasecarti.ro

Să începem discuția cu o privire de ansamblu asupra statului cărții și felul în care îl percepeți în anii aceștia. Cartea ca mediu – cartea ca obiect.
Care credeți că este destinul cărții imprimate în era dezvoltării tehnologice?

Cartea digitală are un potențial enorm, și chiar dacă Franța nu este unul dintre principalii jucători ai lumii, unii editori specializați sau interesați de lucrările documentare încep să creeze proiecte originale din punct de vedere estetic, grafic, ludic și pedagogic. În Franța cartea ilustrată este în continuare una dintre cele mai dinamice în librării, și asta e normal dat fiind faptul că doar cartea imprimată îți oferă acele momente de împărtășire a lecturii în doi, cu un copil, momente privilegiate ce nu pot fi înlocuite de lectura pe ecran. În domeniul cărții ilustrate cel puțin, eu nu cred că cele două forme își fac concurență sau că una o poate înlocui pe cealaltă, căci sunt lucruri foarte diferite.

Sunteți părinte. Informația de pe Internet, multimedia, televiziune este copleșitoare. De asemenea, producția editorială este foarte bogată și diversificată. Cum considerați că noi, părinți sau pedagogi, putem ghida copiii spre o relație mai strânsă cu cărțile? În ce fel mai sunt cărțile importante în procesul de învățare și în dezvoltarea competențelor intelectuale.

Cercetarea contemporană asupra creierului arată că lectura de pe un suport de hârtie nu activează aceleași zone ale creierului ca lectura digitală. Participarea și implicarea copilului sunt foarte diferite în funcție de suportul folosit. Noi nu suntem numai transmițători de conținut: felul în care transmitem emoții, mesaje, senzații, toate acestea trec printr-un recipient. Mânuirea unei cărți implică deja plăcere: atingerea copertei, mirosul hârtiei, a cernelei, joaca cu obiectul… când publicăm cu dragoste și atenție, toate acestea conlucrează. Dacă accesul la carte este lăsat natural, fie acasă sau în spațiile privilegiate cum ar fi școlile sau bibliotecile, transmiterea relației cu cartea, importanța și beneficiile ei fac împreună parte din cultură. Emoții fundamentale, cum ar fi descoperirea, identificarea, empatia, sunt vehiculate datorită cărții într-un mod foarte diferit de felul de transmisie al ecranului. Când suntem în fața unei cărți totul este demultiplicat, căci cartea vorbește direct cu ce avem mai intim, atinge grădinile secrete ale fiecăruia, putem aborda toate subiectele cu oricât de multă distanță și pudoare dorim, putem pierde atât de mult timp cât vrem la fiecare etapă a vieții noastre pentru a extrage ceea ce ne vorbește cel mai mult la un moment dat, ceea ce ne face să avansăm, ne ajută sau ne împiedică. Eu cred că trebuie să lăsăm copiii să citească tot ce își doresc dintre cărțile pe care le au la dispoziție, indiferent de vârsta preconizată a priori. Bineînțeles, sunt cărți care ni se par urâte sau nu destul de inteligente, însă cititul de „orice” constituie copilul și îl lasă liber să-și facă propriile alegeri. Copilul trebuie orientat cu blândețe, respectându-i-se gusturile și astfel i se construiește cultura.

Care sunt așteptările dumneavoastră de la o carte frumoasă ?

Aștept de la o carte să interpeleze, să surprindă, să emoționeze. În ceea ce privește estetica, aștept senzualitate, fantezie, forța scriiturii și a graficii… O carte trebuie să-și cheme cititorul pentru a-i vorbi, a-l mira, a-l asculta… și a-l întâlni cu adevărat!

Grasset este una dintre cele mai prestigioase edituri din Franța. Ați putea să ne descrieți munca într-un spațiu atât de performant? Ce competențe și abilități sunt necesare pentru a atinge un standard profesional înalt?

Bineînțeles, spațiul nostru de lucru este foarte motivant: întâlnim autori prestigioși, suntem în inima Parisului… Cele mai importante lucruri în fiecare proiect nou sunt exigența și calitatea, calitatea relațiilor pe care le avem cu autorii și ilustratorii: de cele mai multe ori avem o relație foarte apropiată, amicală.
Departamentul de literatură pentru copii al editurii Grasset a fost creat în 1973 de François Ruy-Vidal, acest mare creator care a contribuit la nașterea unei literaturi „colorate” și care a adus autori renumiți ale căror texte au fost ilustrate de ilustratori de avangardă. A luptat cu fermitate împotriva închiderii cărților în categorii de public definit. El declara: „Nu există artă pentru copii, există doar Artă. Nu există design pentru copii, există doar design. Nu există culori pentru copii, ci doar culori. Nu există literatură pentru copii, ci Literatură. (…) Plecând de la aceste patru principii, putem spune că o carte pentru copii este bună atunci când este o carte bună pentru toată lumea.”
Bineînțeles, asta este ceea ce încercăm mereu să facem!

Cum ați reușit exigența de a publica un număr atât de mic de titluri pe an? Programul editorial este conectat cu curricula școlară? Cum a reușit editura Grasset să abordeze literatura pentru copii într-un mod atât de specific încât să devină interesantă și pentru adulți?

Publicațiile noastre nu au nicio legătură cu programa școlară. Deoarece am ales să publicăm puțin, 10 titluri pe an, suntem obligați să fim foarte selectivi în alegerile noastre și convinși că putem apăra și susține cel mai bine fiecare titlu pe care-l publicăm. De cele mai multe ori suntem obligați să refuzăm proiecte pline de calități, dar care nu corespund imaginii noastre și liniei editoriale ce se redesenează cu fiecare nouă apariție.
Fiecare dintre noi a păstrat o părticică de copilărie ce ne permite să visăm și să ne minunăm… Așa cum spune unul dintre ultimele noastre titluri, Une journée parfaite (O zi perfectă), aș spune că mesajul nostru principal este: fiecare moment este prețios, poate fi o întâlnire deosebită, o descoperire, o plăcere. Sunt numeroși adulții care citesc cu plăcere cărți ilustrate. Le descoperă întâi cu copiii lor, bineînțeles, însă după aceea continuă să le cumpere cu regularitate pentru ei înșiși…!

Cum ați descrie procesul de construcție a unui proiect editorial care încearcă să răspundă așteptărilor unui public atât de divers?Cum ajungeți la intersecția dintre universul cititorilor cu vârste foarte mici și interesele adulților?

Pentru a reveni la diferența dintre cartea de hârtie și cartea digitală, bineînțeles, înainte de toate contează obiectul carte… o carte pe care o iubim, pe care o putem răsfoi când dorim, pe care copilul, chiar și foarte mic, o poate alege din biblioteca sa și privi singur este un prieten care locuiește cu noi. Cartea implică un raport senzual și toate aceste senzații ne rămân gravate în memorie… cu atât mai mult atunci când se publică în felul în care încercăm noi, cărți ce interpelează în același timp și cititorii adulți, ce le vorbesc atât prin texte, cât și prin estetica obiectului și a ilustrațiilor, deci ne adresăm iubitorilor de literatură, de cărți frumoase, cumpărătorilor care își doresc să aibă, să vadă și să păstreze obiecte frumoase.

Ne-ați vorbit despre chimia echipei în munca de realizare a unei cărți noi și despre cum fiecare proiect nou este în același timp și o nouă aventură umană. Ați putea să ne împărtășiți din experiența dumneavoastră personală de editor și membru al echipei, cum ceilalți vă influențează și vă îmbogățesc experiența?
Care este partea de muncă ce vă revine în alegerile legate de design-ul cărții și cât de amplu este aportul celorlalți în păstrarea sau modificarea ideii inițiale și a specificațiilor tehnice (format, număr de pagini etc.)? Ați putea să ne povestiți o “călătorie” personală?

În meseria mea, la fel ca-n viață, am convingerea că singuri nu suntem nimic: lucrurile se fac împreună, sunt îmbogățite și construite prin contactul cu ceilalți. Cu Alice Nussbaum, directoarea artistică, și Anne-Cécile Herry, fabricanta noastră, lucrăm împreună de la începutul fiecărui proiect: le prezint textul, un ilustrator dacă există deja unul, dacă nu, îl alegem împreună cu Alice… după care elaborăm planul cărții, și abia atunci intervine Anne-Cécile: în funcție de numărul de pagini, ea va dispune de un tip sau altul de hârtie, de un format apropiat de ideea pe care ne-am facut-o inițial, iar din acest moment totul continuă în colaborare strânsă pentru a alia cât mai bine dorințele noastre și posibilitățile tehnice. Zilele mele de lucru sunt foarte diferite: cum mă ocup în același timp de presă și comunicare (blog, site, rețele sociale…), și primesc toate manuscrisele secțiunii de literatură pentru copii, trebuie să mă organizez foarte bine pentru a reuși să răspund la tot ce e nevoie, dar mai ales pentru a acorda timpul necesar fiecărui lucru. Pot să petrec o zi întreagă cu un autor sau un ilustrator sau cu Alice (care lucrează de acasă, în freelance) pentru un proiect anume, iar a doua zi să îmi petrec ziua făcând fotocopii, tabeluri, clasând dosare sau organizând standul pentru un salon de carte…

Ați putea să ne descrieți procesul de fabricare a unei cărți care a fost reajustată semnificativ în urma aportului dumneavoastră? Cum se dezvoltă relațiile (și conflictele) dintre text și imagine? Cum mediați negocierea dintre autor și ilustrator atunci când apar puncte de vedere opuse?

Cred că cel mai bun exemplu este prima carte pe care am realizat-o în calitate de editor, La Boulangerie de la rue des dimanches (Brutăria de pe strada duminicilor), atunci când Marielle Gens, a cărei asistentă eram, a plecat la pensie. Mă îndrăgostisem de textul unui autor care nu mai fusese publicat niciodată, care sosise prin poștă: atunci am înțeles dincolo de ce nu voiam să fac, ceea ce voiam cu adevărat să fac. Era un text formidabil, dar care în a doua jumătate o cam lua în toate direcțiile și din cauza asta avea dificultăți în a se adresa unui public definit. După ce autorul a terminat ce era de rescris, a trebuit să-mi afirm intențiile în ceea ce privea forma acelei lucrări ce era foarte diferită de tot ceea ce Grasset-Jeunesse publica la vremea respectivă. Am contactat-o pe Alice Nussbaum, cu care nu lucrasem niciodată, însă îi cunoșteam munca, și i-am povestit ce îmi doream să fac. Un format nu prea mare, o carte ca de pe vremuri… am făcut o pre-machetă foarte grosolană care i-a permis să-mi facă ulterior propuneri care m-au copleșit și mi-au depășit așteptările în ceea ce privește punerea în pagină și tipografierea. A fost începutul unei adevărate munci în binom, o înțelegere prețioasă și stimulativă! În ceea ce privește relația dintre autor și editor, fiecare proiect este diferit: când un binom aduce un proiect, toată lumea lucrează împreună. Când alegem un ilustrator după ce alegem un text, în general, autorul nu intervine deloc sau foarte puțin înaintea să se încheie proiectul. Dacă ar exista o diferență de opinie reală, asta ar fi foarte problematic, însă începând din momentul în care autorul este de acord cu ilustratorul pe care l-am ales, încrederea va fi prioritară. Pentru La Boulangerie am căutat timp de două săptămâni pe cineva potrivit care să ilustreze acest text care ne făcea să ne gândim la universuri foarte puternice cum ar fi cele ale lui Pierre Gripari sau Roald Dahl… până mi-am amintit de lucrările unei ilustratoare care venise, foarte intimidată, să ne arate portofoliul ei la un salon de carte!

Cât de creativă vă permiteți să fiți în ceea ce privește formatul sau alegerea materialelor de la o carte la alta?
Cum gestionați relația dintre, pe de o parte, propria dorință de a fi creativă și originală, iar de cealaltă, nevoile publicului sau trendurile pieței?Ați putea spune că v-ați format propriul public?

Nu este vorba despre inovație obligatorie în ceea ce privește formatul sau materialele folosite, noi căutam mai degrabă ceea ce este potrivit fiecărei noi cărți: format, copertă, plastifiere, aurire sau altele… Cum publicăm foarte puțin – 10 cărți pe an –, avem nevoie ca fiecare nou titlu să interpeleze, iar publicul nostru este construit cu fiecare noutate, printr-un atașament spontan, așa cum și noi alegem noile proiecte.

Ați putea să ne spuneți părerea dumneavoastră despre cărțile românești pe care le-ați văzut până acum? Sau despre profesioniștii de pe scena românească (ilustratori, autori, editori) pe care i-ați cunoscut?

Trebuie să recunosc că știu foarte puține lucruri despre scena românească de carte… N-am avut niciodată o cerere de întâlnire din partea unui editor român și nici propuneri de cumpărat drepturi de traducere pentru titluri noi! Din cauza asta cunoștințele mele sunt foarte vagi, câteva amintiri din plimbările pe aleile salonului internațional de carte pentru copii de la Bologna… Sunt foarte bucuroasă că am ocazia să descopăr cărțile românești, felul în care lucrează editorii, munca ilustratorilor, așteptările publicului. Am impresia că toate acestea sunt în plină schimbare, că există o dorință, probabil nouă, de a merge spre cărțile frumoase, așa cum o arată existența acestui concurs la care sunt încântată să particip! Sunt nerăbdătoare să descopăr cărțile participante și să discut cu ceilalți membri ai juriului.

Ne puteți destăinui care este cartea dumneavoastră preferată și ce o face specială?

Le Yark! Un proiect ce a apărut imediat după La Boulangerie, dar și datorită ei… printr-o întâlnire așa cum îmi plac cel mai mult: printr-un intermediar improbabil, într-o cafenea, într-o seară cu ninsoare… nimeni nu voia acest proiect, căci se speriau de tot: povestea unui monstru care mănâncă copii, desenată în alb-negru… un autor la prima publicare, la fel și ilustratorul… De atunci s-a vândut în 8 țări, a fost adaptat pentru teatru, poate în curând pentru cinema, în audio-book… azi mulți editori sunt invidioși de această carte.

Interviu realizat de Adina Paşca şi Laura Borotea

Traducere Anamaria Pravicencu

• Înscrieri până pe 3 septembrie
• 9 premii pentru design de carte
• Juriul concursului național format din 7 membri
• Valéria Vanguelov, coordonatoarea Editurii Grasset Jeunesse, va participa la jurizarea „Cele mai frumoase cărți 2015”

Până pe 3 septembrie editurile, autorii, graficienii, designerii de carte, ilustratorii din România şi Republica Moldova sunt invitaţi să înscrie cărţi apărute în ultimul an în concursul naţional de design de carte „Cele mai frumoase cărţi din România” 2015, aflat la ediţia a IV-a.

În acest an, pe lângă MARELE PREMIU, juriul va acorda alte opt premii speciale: Premiul pentru ilustraţie, Premiul pentru carte pentru copii, Premiul pentru album, Premiul pentru carte de artist, Premiul pentru tânăr designer, Premiul pentru experiment tipografic, o Menţiune a juriului, la care se adaugă, în premieră, un Premiu pentru carte educativă prin care se doreşte susţinerea şi încurajarea proiectelor editoriale cu orientare pedagogică.

Invitata specială a juriului ediţiei din acest an este Valéria Vanguelov, a cărei participare este posibilă prin contribuţia Institutului Francez din Bucureşti. Începând din 2009, activitatea sa editorială constă în coordonarea departamentului de cărţi pentru copii, la prestigioasa Editură Grasset din Paris.

“Să dai viaţă unor cărţi ilustrate care să fie atât pe placul copiilor, dar şi al parinţilor, să concepi o publicaţie în aşa fel încât să-i inspire şi să-şi pună amprenta asupra celor mici şi celor mari deopotrivă, aceasta este o provocare fabuloasă!” – Valéria Vanguelov.

Mai multe detalii despre Valéria Vanguelov precum şi despre ceilalţi membri ai juriului: Agnes Keszeg (ilustrator), Angela Rotaru (director artistic, Humanitas), Barna Nemethi (fotograf / director de creaţie, Curtea Veche), Arina Stoenescu (grafic designer, Suedia), Hajdu Aron (editor, Bookart), Daniela Chiorean (grafician, UAD) puteţi afla aici.

Regulamentul care descrie condiţiile de participare şi formularul de înscriere pot fi accesate la secţiunile Regulament şi Formular înscriere 

Organizator: Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură

Proiect co-finanţat de: Administraţia Fondului Cultural Naţional

Parteneri: Institutul Francez din Bucureşti, Biblioteca Naţională a României, Asociaţia Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România, Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii, Ministerul Culturii, Galeria Posibilă, Clubul Ilustratorilor, Asociaţia Idioma, UAD, UNARTE, Global Mindscape, Asociaţia K’arte, Casa Artelor – DJC Timiş, Librăria Engleză Anthony Frost, Minitremu, Librăria Habitus, Librăria Indicator, Agressione, Sappi, Asociaţia Harap Alb, Radio France Internationale România, Radio România Cultural, Observator cultural, Liternet, Dilema Veche, Modernism, Hyperliteratura, Igloo, Designist, Revista Arta, Arhitext, Agenţia de carte, Bookaholic, Deco si Eco, Calendarul Magic, Copilul.ro, SuntPărinte.ro şi Clubul Scriitoarelor.

Pentru mai multe informaţii despre concurs, expoziţii, activităţi şi alte evenimente ale proiectului: Laura Borotea 0747.815.145.

www.facebook.com/CeleMaiFrumoaseCartiDinRomania/
acasa@celemaifrumoasecarti.ro