Concursul naţional de design de carte, ediţia a 3-a (2014)

Competiţia din 2014 a fost parte a proiectului „Cele mai frumoase cărţi din România”.
Editurile, graficienii sau designerii de carte din România şi Republica Moldova au putut înscrie cărţi apărute în ultimul an în concursul naţional de design de carte până la începutul lunii septembrie 2014.
Jurizarea a avut loc în perioada 10-24 septembrie, iar juriul a selectat 39 de cărţi / serii de cărţi frumoase, care au fost expuse concomitent în luna octombrie la UNAgaleria din Bucureşti şi în Pavilionul României la Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt, deschis în perioada 8-12 octombrie 2014.
Cărţile selectate au reprezentat România în competiţia internaţională de design de carte „Best Book Design from All Over the World” – Târgul de Carte de la Leipzig, ediţia 2015.
Juriul a acordat mai multe premii – Premiul I, Premiul II şi Premiul III şi premii speciale: Premiul pentru ILUSTRAŢIE DE CARTE, Premiul pentru CARTE PENTRU COPII, Premiul pentru ALBUM, Premiul pentru TÂNĂR DESIGNER, Premiul pentru CARTE DE ARTIST, Premiul pentru EXPERIMENT TIPOGRAFIC, precum şi o Menţiune a juriului.
Membrii juriului au fost: Corinne Trovarelli (preşedinte), Arina Stoenescu, Timotei Nădăşan, Daniela Chiorean, Alexe Popescu, Anca Mihuleţ şi Mihaela Paraschivu.
Vezi lista finaliştilor ediţia 2014
Vezi lista premiilor 2014

Afis Cele mai frumoase carti 2014

Membrii juriului 2014

Membrii juriului la ediţia din 2014 au fost: Corinne Trovarelli (preşedinte), Arina Stoenescu, Timotei Nădășan, Daniela Chiorean, Alexe Popescu, Anca Mihuleț și Mihaela Paraschivu.
Corinne Trovarelli
Studiind la Ecole Estienne din Paris, Corinne Trovarelli este șef de producție în cadrul departamentului Cărți ilustrate al Editurii Flammarion din 2003, unde conduce o echipă de șapte specialiști. Diferitele domenii în care activează sunt: albume de artă, cărți practice și cărți pentru copii. În trecut a fost responsabil de producție pentru lanțul de magazine Le Printemps și jurnalist freelancer. A fost premiată în cadrul ”La Nuit du livre” în 2011 pentru albumul “Chefs d’oeuvre du Musée d’Orsay” și în 2012 pentru cartea-obiect “Paris Haute Couture”.
Fiecare carte frumoasă este o lume în sine – interviu cu Corinne Trovarelli
Daniela Chiorean este absolventă a Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, specializarea Grafică, în prezent fiind cadru didactic în cadrul acestei specializări și decanul Facultății de Arte Plastice a UAD Cluj-Napoca. În 2007 a obținut Titlul de Doctor în Arte Vizuale cu teza “Om-Media. Medii tradiționale și noile media în grafică”. Este preocupată de design grafic, în particular de typedesign. Participă la numeroase expoziții și manifestări artistice, colaborează cu regizori de marcă și se bucură de popularitate în rândul studenților. A realizat câteva expoziții personale și a obținut în 2002 Premiul UAP România pentru grafică tineret.
Timotei Nădășan, născut în 1958, trăiește și lucrează în Cluj.
A studiat la Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu”, Cluj (1983–1988). Între 1977 și 2000 a participat la numeroase expoziții și manifestări artistice în întreaga lume, precum: International Biennale of Graphic Design, Brno (1986–2000), International Print Biennale, Ljubljana (1987), Graphic Art Biennale, Krakow, (1988), International Drawing Triennale, Wroclaw (1988), The 11th International Drawing Exhibition, Rijeka, (1988), 2nd International Poster Triennale, Toyama (1988), The Colorado International Poster Exhibition, Fort Collins, (Colorado/SUA), (1997, 1991), Art as activist, Revolutionary Posters from Central and Eastern Europe, Smithsonian Institution, Washington (1992), “Aș¬teptare și izbucnire”, Tineri artiști români, București – Szombathely, (1990-1991).
Este fondator, editor și redactor șef al revistei IDEA artă + societate (fost Balkon) și director al Editurii IDEA și al Fundației IDEA, Cluj. În 2013 a primit premiul I în concursul „Cele mai frumoase cărți din România” și premiul pentru carte ilustrată al „Galei Bun de Tipar”.
Mihaela Paraschivu, născută în 1984, este artist vizual și ilustrator. Masterandă a Facultății de Arte Plastice, secția Grafică, București, 2009. Membră a Clubului Ilustratorilor din anul 2005. A ilustrat câteva cărți pentru copii în colaborare cu edituri din România. De asemenea, a realizat ilustrații pentru reviste și clienți privați.
Alexe Popescu. După obținerea unei diplome de inginerie mecanică în limba franceză la Universitatea Politehnică din București, și-a continuat studiile la Universitatea Națională de Arte, secția design, susținând o diplomă în grafic design. Activează în diverse zone ale designului: identitate vizuală, type design, packaging, design de produs. A participat la workshopurile de design de carte organizate la București de Buchkunst Stiftung. A obținut diploma pentru cea mai bună colecție la „Gala Bun deTipar”, 2013. A făcut parte din juriul „Cele mai frumoase cărți din România” 2013. Din 2007 este designerul editurii Publica și colaborează cu editura Trei.
Arina Stoenescu, născută în 1969 în România, stabilită în Suedia din 1987.
A absolvit Konstfack, Universitatea de Artă și Design din Stockholm, fiind în prezent cadru didactic la Universitatea Södertörn. Lucrează de asemenea ca designer independent, având ca zonă de interes profesional subiecte legate de România, arta tipografiei și cultură pentru copii. În perioada 2011–2013 a fost membru al juriului pentru Cele mai frumoase cărți din Suedia, Svensk Bokkonst.
Anca Mihuleţ este curator indepedent, activ la Sibiu şi Bucureşti. Ca şi curator, Anca Mihuleţ a susţinut tineri artişti români să aprofundeze teme ca implicaţiile cunoaşterii, istoria, limitele sau peisajul, şi să producă lucrări de artă care discută aceste elemente. Începând cu anul 2011, Anca Mihuleţ a fost interesată de chestionarea şi teoretizarea unor contexte curatoriale extinse, prin participarea în programele de burse şi rezidenţe de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Seul (KR), Seoul Art Space Geumcheon (KR), sesiunea Curatorial Intensive organizată de Independent Curators International New York şi Ullens Center for Contemporary Art, Beijing (CN). Între 2006 şi 2013, împreună cu Liviana Dan, Anca Mihuleţ a curatoriat programul de expoziţii al Galeriei de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu. În anul 2010, Anca Mihuleţ a fost membru fondator al reţelei curatoriale mobile Curators’ Network, creată de cinci instituţii din Europa: Hablar en Arte, Madrid (ES); Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu (RO); Kunsthalle Exnergasse, Vienna (AT); Studio of Young Artists Association, Budapest (HU); Foundation for Visual Arts, Krakow (PL). În 2013, a fost curatorul expoziţiei “Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare”, prezentată în cadrul celei de-a 55-a ediţii a Bienalei de la Veneţia.

Masterclass 2014

În cadrul proiectului „Cele mai frumoase cărți din România” 2014, specialiştii interesaţi au fost invitaţi la o întâlnire cu Corinne Trovarelli, unul dintre profesioniștii recunoscuți și premiați din domeniul designului de carte din Franța, activitate organizată în parteneriat cu Institutul Francez din București.
Masterclass cu Corinne Trovarelli,
şef de producţie la Editura Flammarion
12 septembrie 2014, Institutul Francez din Bucureşti, Bd. Dacia nr. 77, Bucureşti
Masterclass-ul s-a adresat tuturor celor implicați în realizarea unei cărți (graficieni, ilustratori, fotografi, editori, tipografi). Corinne Trovarelli a abordat subiectul producției de carte, cu exemplificarea modului de realizare a două cărți pentru care a fost premiată în competițiile de design de carte din Franța, respectiv „Chefs-d’œuvre du Musée d’Orsay” și „Paris Haute Couture”.
Temele abordate:
– prezentarea meseriei de “șef de producție” de carte, specificitatea rolului său în cadrul echipei editoriale;
– despre bucuria descoperirii unei cărți frumoase;
– cum privim o carte frumoasă – studii de caz: „Chefs-d’œuvre du Musée d’Orsay” și „Paris Haute Couture”;
– tendințe actuale în realizarea cărților în mediul editorial francez și internațional;
– parcursul fabricării unei cărți frumoase în editura Flammarion;
– coordonarea echipei care se ocupă de producția efectivă a cărții odată ce aceasta a fost concepută.
Corinne Trovarelli, preşedinte al juriului “Cele mai frumoase cărţi din România 2014”, este șef de producție în cadrul departamentului Cărți ilustrate al Editurii Flammarion, unde conduce o echipă de șapte specialiști. Diferitele domenii în care activează sunt: albume de artă, cărți practice și cărți pentru copii. A fost premiată în cadrul concursului ”La Nuit du livre”, la secțiunea cărți frumoase, în 2011 și în 2012.
Participarea la masterclass a fost gratuită, fiind posibilă în urma confirmării înscrierii. Activitatea s-a desfășurat în limba franceză (cu traducere simultană).
Fiecare carte frumoasă este o lume în sine – interviu cu Corinne Trovarelli
Detalii despre Masterclass 2013: adresată profesioniştilor din domeniul cărţii, prezentarea s-a concentrat asupra rolului „fabricantului” într-o editură, fiind coordonată de Géraldine Lay, şef de producţie la editura franceză Actes Sud și artist fotograf.
Géraldine Lay – “fabricante” de carte
O carte reușită spune o poveste: interviu cu Geraldine Lay despre ce înseamnă “fabricante” de carte, realizat de Adina Pasca și Ina Revnic (2013)

Concursul naţional de design de carte, ediţia a 2-a (2013)

Competiţia din 2013 a fost parte a proiectului „Cele mai frumoase cărţi din România”.
Editurile, graficienii sau designerii de carte din România şi Republica Moldova au putut înscrie cărţi apărute în ultimul an în concursul naţional de design de carte până la 13 septembrie 2013.
Jurizarea a avut loc în perioada 10-24 Septembrie, iar juriul a selectat aproape 40 de cărţi frumoase care au fost prezentate publicului într-o expoziţie în perioada 4-8 noiembrie la UNAgaleria. Toate cărţile câştigătoare au reprezentat România în competiţia internaţională de design de carte „Best Book Design from All Over the World” – Târgul de Carte de la Leipzig, ediţia 2014 și au fost incluse în expoziţiile organizate de Stiftung Buchkunst.
Juriul a acordat şi 6 premii – Premiul I, Premiul II şi Premiul III şi 3 premii speciale: Premiul pentru cea mai bună ilustraţie, Premiul pentru cea mai frumoasă carte pentru copii, Premiul pentru carte bibliofila.
Membrii juriului: Matei Câlţia, Radu Manelici, Alexe Popescu, Raluca Bem Neamu, Anamaria Pravicencu şi Géraldine Lay (Franta).
Vezi aici lista câştigătorilor ediţia 2013.

Cele mai frumoase carti concurs 2013

Membrii juriului 2013

Géraldine Lay este născută în 1972, a absolvit Ecole Nationale Supérieure de la Photographie în 1997, trăiește și muncește la Arles. Geraldine Lay este ‘fabricant’ de cărți frumoase la editura franceză Actes Sud și artist fotograf. Lucrările sale sunt prezentate prin Galerie le Réverbère din Lyon.

Anamaria Pravicencu este artistă. Diplomată cu « félicitations du jury à la majorité » la Ecole Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris și după o bursă LVMH la School of the Art Institute of Chicago, Anamaria Pravicencu își începe activitățile de management cultural în Franța în cadrul asociației La moitié pleine. Direcțiile prioritare pe care le-a dat proiectelor asociației Jumătatea plină, creată la București în 2006 împreună cu Octav Avramescu, privesc dimensiunea pedagogică și de cercetare în cultura contemporană, în special creația sonoră și muzicală (Sâmbăta Sonoră) și banda desenată (librăria și editura Jumătatea plină). Anamaria Pravicencu este de asemenea coordonator de proiecte la CNDB.

Raluca Bem Neamu este absolvent de Istoria și Teoria Artei în cadrul Universității de Artă din București și conduce în prezent asociația ”De dragul artei” care desfășoară programe creative pentru copii în domeniul educației culturale, în muzee și alte instituții de cultură. A organizat în cadrul asociației ateliere de lectură pentru familii cu copii de 2-8 ani în librăriile Cărturești. A fost consultant la unul dintre proiectele editurii Cartea copiilor (finanțat de Fondul Cultural Național) prin care au fost tipărite trei cărți de autori români, ilustrate de desenatori români tineri și talentați, primul proiect de acest tip din România. Este interesată de cartea pentru copii atât prin prisma meseriei cât și a rolului constant de mamă a doi copii mici.

Alexe Popescu după obținerea unei diplome de inginerie mecanică în limba franceza la Universitatea Politehnica din București, și-a continuat studiile la Universitatea Națională de Arte, secția design, susținând o diplomă in grafic design/type design. Activează în diverse zone ale designului: identitate vizuală, packaging, type design, stencils, fanzine, design de produs. A participat la mai multe workshopuri de design de carte. A obținut diploma pentru cea mai bună colecție la Gala Bun deTipar, 2013. Din 2007 este designerul editurii Publică.

Matei Câlţia – născut în 1977 în Bucureşti, este curator și director al Galeriei Posibile. A absolvit Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, secţia Pictură. Matei Câlţia a lucrat cu artişti consacraţi ai scenei de artă din România – printre care Anca Benera, Matei Bejenaru, Irina Botea, Ştefan Câlţia, Ion Dumitriu, Nicu Ilfoveanu, Ion Grigorescu, Gili Mocanu, Dan Perjovschi, Roman Tolici, cât şi cu teoreticieni şi curatori – cum ar fi Vladimir Bulat, Oana Tănase şi Ştefan Tiron. Activitatea expoziţională a fost dublată de una editorială, printre cărţile publicate numărându-se – alături de albume de artist cum ar fi “Situaţii”, Matei Bejenaru (2007), “Steampunk Autochrome”, Nicu Ilfoveanu (2007) – și cărţi-obiect sau cărţi de artist: “Groapa de gunoi”, Ion Dumitriu (2007), “Bucureşti, Bruxelles, Chişinău”, Dan Perjovschi (2008). Acestora li se adaugă albumul “Ştefan Câlţia – Desene pentru Herina”, unde Matei Câlţia este editor și concept artist.

Radu Manelici are 27 de ani și este unul dintre designerii tineri români care acoperă arii multiple de lucru cu interes declarat pentru procesele din spatele limbajului vizual. A absolvit în 2008 Universitatea Națională de Artă București, specializarea Design Grafic, unde predă și urmează doctoratul în prezent. A lucrat între timp design de produs, scenografie, design grafic și, cu cel mai mare drag, typedesign. Lucrările lui denotă focusul pentru sisteme și grid-uri ca bază de construcție și ordonare de continuț.

Vlad A. Arghir este din 1980 filolog și traducător, din 1991graphic-designer liber-profesionist, instructor de design și comunicare vizuală. Între timp, ca jurnalist, este autorul, printre diverse articole pe teme culturale, al primei rubrici de critică de design grafic din România (în Observator Cultural, în 2004, la invitația lui Ion Bogdan Lefter). Activează și stă în București, la Düsselorf, la mare și oriunde e ceva de văzut.

Masterclass 2013

20 Septembrie 2013: Masterclass pentru profesioniştii din domeniul cărţii despre rolul „fabricantului” într-o editură – coordonat de Géraldine Lay, şef de producţie la editura franceză Actes Sud și artist fotograf.

Masterclass 2013

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O carte reușită spune o poveste
Eveniment de excepție în domeniul cărții – despre rolul „fabricantului” în designul şi execuția unei cărți frumoase
20 Septembrie 2013
Institutul Francez din România / București, Bd. Dacia nr. 77
• masterclass coordonat de Géraldine Lay, şef de producţie la editura franceză Actes Sud și artist fotograf – ora 16.00
• discuție publică deschisă cu ‘fabricanți’ români de carte: Nicu Ifoveanu și Cosmina Chituc – ora 19.00
În cadrul proiectului „Cele mai frumoase cărți din România” 2013 a fost organizată, în parteneriat cu Institutul Francez din București, o întâlnire cu Géraldine Lay, unul dintre cei mai apreciați profesioniști din domeniul designului de carte din Franța.
Masterclass-ul s-a adresat tuturor celor implicați în conceperea și execuția unei cărți (graficieni, fotografi, editori, tipografi). Géraldine Lay a abordat subiectul cărții obiect, cu exemplificarea modului de realizare a unor cărți premiate în competițiile de design de carte din Franța. Temele au inclus prezentarea meseriei de “fabricante” de carte, specificitatea rolului său în cadrul echipei editoriale, modul în care privim o carte frumoasă – studiu de caz: conceperea și dezvoltarea cărților Sophie Calle, tendințe actuale în realizarea cărților în mediul editorial francez și internațional. Géraldine Lay va discuta și despre parcursul sau artistic ca fotograf și interacțiunea cu munca sa din editura Actes Sud.
Géraldine Lay este fabricant de cărți frumoase la editura franceză Actes Sud și artist fotograf. Născută în 1972, a absolvit Ecole Nationale Supérieure de la Photographie în 1997.
Participarea la masterclass a fost gratuită, pe bază de înscrieriere. Activitatea s-a desfășurat în limba franceză (cu traducere simultană).

Discuție publică deschisă cu ‘fabricanți’ români de carte: Nicu Ifoveanu și Cosmina Chituc.

Géraldine Lay – “fabricante” de carte

O carte reușită spune o poveste
interviu cu Geraldine Lay despre ce înseamnă “fabricante” de carte
Despre rolul „fabricantului” de carte într-o editură, cu Géraldine Lay, șef de producție la editura franceză Actes Sud și artist fotograf, membru al juriului și invitat special pentru master class-ul Cele mai frumoase cărți 2013.

Cum a început povestea dumneavoastră cu fabricarea cărților?
Întotdeauna am iubit cărțile și, înainte de toate, romanele. Mai târziu am devenit pasionată de cărțile de fotografie, când studiam la școala de fotografie din Arles. Acolo este o bibliotecă extraordinară, care era deschisă seara până la ora 23. Cartea este un mijloc de cunoaștere tot atât de bogat ca și expoziția. Spre deosebire de pictură sau de sculptură, reproducerea operelor poate fi tot atât de delicată ca un tipar, iar parcurgerea unei cărți de fotografie ne ajută să înțelegem opera unui autor, să pătrundem în universul său. În acest sens, munca editorului, care alege imaginile, aranjarea lor, alegerea formatului reprezintă o lectură importantă a operei artistului. De aceea, după ce am absolvit Școala Națională de Fotografie, m-am hotărât să lucrez, dacă e posibil, pe cărți de fotografie.

Ce înseamnă sa fii “fabricante”? Care este contribuția unui “fabricante” în echipă editorială?
Fabricantul joacă un rol important în finalizarea unei cărți. Calitatea obiectului finit, fotogravura, tiparul, finisarea, toate depind de alegerile lui și de discuțiile pe care le poartă cu autorul, editorul, tipograful, etc. El îi coordonează de asemenea pe toți colaboratorii din cadrul unei edituri: editorul, corectorul, graficianul, fotogravorul și, în final, tipograful. Trebuie să asculte părerea artistului și să-l servească pe acesta. Trebuie de asemenea să sugereze tehnici și să pună în aplicare ideile graficianului sau ale editorului. Forma cărții ia naștere în urma schimbului de păreri între editor, ilustrator și autor: formatul, alegerea modului de imprimare (policromie, tipar în două culori, tipar în trei culori etc.). Bineînțeles, toate aceste discuții sunt legate de costuri. Trebuie găsit cel mai bun raport calitate-preț care face posibilă realizarea publicației. Un exemplu: ultima carte a lui Jacques-Henri Lartigue, apărută în acest an la editura Actes Sud. Graficianul a vrut să păstreze diferențele din albumele originale ale lui Lartigue şi a propus un tipar în policromie. Tipărirea în policromie a fotografiilor alb-negru este însă mai puțin frumoasă decât tiparul în două culori sau tiparul în trei culori, negrul nu iese atât de profund. M-am gândit deci și am propus tipografului și fotogravorului să realizăm un tipar în trei culori care să evolueze, în funcție de imagini, spre o tonalitate mai mult sau mai puțin pronunțată. Astfel, cartea păstrează o frumoasă armonie, totodată variind între tiparul sepia, cel cu seleniu și un tipar alb-negru modern. Această alegere prealabilă a funcționat și ca o propunere pentru o nouă lectură a operei lui Jacques Henri Lartigue, oarecum diferită de celelalte ediții.

Cum se îmbina ocupația de fotograf cu cea de “fabricante“?
Cursurile despre tiparul alb-negru sau color au avut o mare importanță mai târziu, în profesia mea de „fabricante”: există un permanent du-te-vino între ceea ce învăț despre fotografie și ceea ce învăț pentru fotogravură: de exemplu, noi unelte Photoshop legate la claritatea imaginii, lucrul cu planuri, etc.

Aveți cărți publicate ca fotograf?
Din activitatea mea de fotograf s-a publicat la diferite edituri, cel mai recent a apărut la Actes Sud Failles ordinaires (Fisuri banale), în 2012. (www.geraldinelay.com)

În era dezvoltării media și a tehnologiei, cum vedeți statutul cărții?
În domeniul editorial, în Franța, există o tendință de a produce „cărți-obiecte” și nu numai cărți monografice clasice despre opera cuiva. Această înclinație pentru original, pentru excepțional, calitatea foarte ridicată a reproducerilor este ceva nou și se generalizează mai ales la editorii cărților frumoase. Ea s-a manifestat desigur mult mai mult la editurile olandeze sau americane. Astfel, rafinamentul grafic devine tot mai complex, se manifestă dorința de a produce un obiect frumos și nu numai o monografie. Această idee s-a dezvoltat în ultimii ani în domeniul cărții frumoase, dar și în cel al literaturii pentru copii. Prima noastră carte care aparține acestui nou val este cu siguranță Prenez soin de vous (Aveți grijă de voi) de Sophie Calle.
Se pare că piața cărților frumoase devine încetul cu încetul o piață a specialiştilor, o nişă pentru cei care caută raritatea, perfecțiunea. Tipografia / editura Steidl este poate prima care a înțeles foarte bine acest lucru, producând cărți în care fotogravura și tiparul sunt extrem de bine puse la punct. Cealaltă noutate este cu siguranță globalizarea cărții frumoase: multe cărți se bucură de un public internațional, iar cumpărarea prin internet facilitează acest tip de concurență, evident, cu condiția ca publicarea să se facă în engleză. Prezența editurilor la târgurile internaționale contribuie la această evoluție, ca și premiile pentru cele mai frumoase cărți de la Întâlnirile Internaționale de Fotografie de la Arles, de la Paris-Photo sau Festivalul cărții de fotografie de la Kassel.

Într-o definiție personală, ce înseamnă o carte frumoasa?
O carte este reușită dacă îmi spune o poveste, despre o operă sau altceva, care este foarte coerentă în alegerea formatului, a ilustrațiilor, a reproducerii, a hârtiei.

Ne puteți da niște exemple de cărți extraordinare din ultimii ani?
Nu prea știu ce să vă răspund, au fost multe.
Ultima mea descoperire este Flamboya de Vivianne Sassen.
Îmi place foarte mult ultima carte a lui Jacques-Henri Lartigue, Chic le sport (Editura Actes Sud) şi Pentti Sammallahti, mai clasică, dar de o eleganță ieșită din comun.

Interviu realizat de Adina Pasca și Ina Revnic, în cadrul proiectului www.celemaifrumoasecarti.ro

Concursul naţional de design de carte, prima ediţie (2012)

Proiectul, iniţiat de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură, a fost conceput ca un „eveniment pilot” menit să iniţieze o dezbatere profesionistă pe tema designului de carte, prin intermediul unui concurs naţional de book design, a două expoziţii şi a unei conferinţe (master-class) pentru profesioniştii din domeniu.

Organizator: Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură

Parteneri: UNA Bucuresti, Uniunea Editorilor din România, Headsome Communication, Clubul Ilustratorilor, Galeria Posibilă, Asociaţia Idioma.

Sprijin financiar: AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional)

Parteneri media: Modernism.ro, RFI, Radio Romania Cultural, Accente, Artclue.net, Agenţia de Carte, Bookaholic, Bookland, Be-Where, Dilema Veche, LiterNet, Observator cultural, Ziarul de duminică, 24-FUN

Concursul national a fost organizat in perioada 20 august-8 Octombrie 2012, evenimentul de premiere a avut loc pe 29 octombrie in cadrul vernisajului expozitiei „Cele mai frumoase carti din Romania”.

– carti inscrise: 248

– carti castigatoare: 32

– premii acordate: 5

Membrii juriului: Tim Nădăşan (Idea), Mircia Dumitrescu (UNA), Stela Lie (Clubul Ilustratorilor), Nicu Ilfoveanu (artist) si Uta Schneider (artist, designer).

Uta Schneider – una dintre cele mai apreciate specialiste în domeniul graficii de carte, directoare timp de 11 ani a Fundaţiei Buchkunst din Frankfurt (organizator al competitiei „Best German Book Design” şi al concursului „Best Book Design from all Over the World”) a susţinut si un master-class pe tema tendinţelor actuale şi a criteriilor de evaluare în domeniul designului de carte.

Cartile castigatoare au fost expuse in Romania in expozitia “Cele mai frumoase carti” la UNA galeria, in cadrul proiectului “Carte cu Arte” si la targurile internationale de carte: Frankfurt Book Fair 2012, Leipzig Book Fair in expozitia Stiftung Buchkunst 2013, Salon du Livre Paris 2013.

Despre echipa 2012

Despre premii

După jurizare

Despre echipa 2012

Editia pilot a concursului national de design de carte, probabil, s-ar fi intamplat alta data, in alta forma, cu alti organizatori, fara initiativa si insistenta Adinei Pasca, fara incurajarea Ioanei Gruenwald, a Cristinei Toma si fara disponibilitatea Utei Schneider.
Le multumim celor care ne-au fost alaturi, prin sfaturi, ajutor si participare: colegilor nostri: Adina Pasca, Cristina Toma, Oana Duca, Virgil Pasca, Teodora Harangus, Monalisa Kabos si Andrea Bagita, colaboratoarelor de la Headsome Communication: Oana Boca si Ioana Gruenwald, lui Matei Caltia, Dragos Neamu, Dinu Dumbraviceanu, doamnei Uta Schneider si membrilor juriului: Tim Nadasan, Stela Lie, Nicu Ilfoveanu si Mircia Dumitrescu, sfatuitorilor nostri: Cosmina Chituc, Carla Duska, Ciprian Isac, gazduitorilor expozitiei noastre la Targul de carte de la Frankfurt, dnul Ioan Matei, dna Ana Andreescu si dnul Alexandru Macovei, organizatorii standului Romaniei, din partea Ministerului Culturii şi Cultelor.
Celor care ne-au incurajat si financiar: Virgil Pasca de la ImagineTACT, Cosmin Pavel si Daiana Salagean, de la Agressione si Sebastian Ionita si Erik Barna de la KL Software.
Si – desigur comisiei AFCN care a decis ca putem trece pragul pentru finantare, din a doua incercare.

După jurizare

Jury ‹Best Romanian Bookd design 2012› – Uta Schneider

”For nominating the books to the final round of voting, the jury worked intensive through all categories. The focus of the jury lay in the appraisal of visual organisation and the design of the submitted books with regard to image and text: typography, illustration, cover design and the quality of legibility were discussed.

With the concentration on the overall design of the books, the jury had to drop out many submitted books because of the lack of macro-typographic sensitivity. The discussion made visible that the judges very often missed the understanding of typographic rules and an idea of how to use the right typeface for a good legibility. Mostly the quality of illustration was outstanding but the use of typeface and layout of the text was not at the same level. Especially in the category of children’s books it was obvious that the main effort was made for the illustration, but the typographic form often couldn’t stand the style of the image.

At the centre of the jury work was the dialogue on the criteria for good reading typography, on design which is appropriate to the book’s content and on the finish and features of a book. The jury discussed intensely the specific aspects of Romanian book design contrary to global influences. Which book has – regardless of the content – a specific Romanian style? And: is it necessary to point to this characteristic?

After extensive deliberation the three books for the ‹Award› plus the one for the ‹Encouraging Price› were selected by majority agreement. The jury hasn’t take the easy way out.”

Jurizare: Cele mai frumoase cărţi din Romania, 2012, octombrie

Uta Schneider (a consiliat organizatorii pe tot parcursul organizării concursului şi a moderat procesul de jurizare)

Pentru a nominaliza cărţile care urmau să intre în ultima rundă de votare, juriul a parcurs cu atenție toate titlurile depuse, la fiecare categorie. În centrul atenţiei s-au aflat organizarea vizuală şi design-ul cărţilor trimise în concurs, în relaţie cu imaginea şi textul fiecăreia: tiparul, ilustraţia, designul copertei şi calitatea lizibilităţii.
Juriul a fost nevoit să elimine un număr mare de cărţi din cauza lipsei de atenţie acordată tiparului (typography). Pe parcursul dezbaterilor, juraţii au simţit adeseori că au de a face cu nerespectarea regulilor de typography şi ignorarea faptului că lizibilitatea unui text ţine de aceste reguli. De cele mai multe ori ilustraţia a fost de o calitate excepţională dar litera folosită şi layoutul paginii nu se ridicau, de cele mai multe ori, la aceeaşi înălţime. În special, în cazul cărţilor pentru copii era evident că efortul major era depus pentru realizarea ilustraţiei iar forma tiparului nu reuşea adeseori să corespundă stilului ilustraţiei.
Juraţii au discutat în jurul criteriilor care ţineau de adecvarea tiparului cu textul, a layoutului cu conţinutul şi de calitatea finisării. Discuţii intense au avut loc şi pe tema specificului ilustraţiei din România, dacă există un asemenea specific şi dacă este important să-l punem în valoare.
După îndelungi deliberări, cărţile propuse pentru cele trei premii, plus cel pentru premiul de încurajare au fost nominalizate cu majoritate de voturi. Juriul nu a optat pentru calea cea mai uşoară de evaluare.

###############

Cele mai frumoase tinere carti – Stela Lie

” A fost o incantare sa iau parte la prezentarea Utei Schneider. Atata rigurozitate, claritate si pasiune pentru carte! Pentru forma ce contine si transmite idei, emotii vizuale pe care nici o alta forma nu le poate transmite in acest fel. Cum spunea Uta, nu uita sa te intrebi atunci cand faci sau judeci o carte, de ce? de ce arata asa si nu altfel? e motivata proportia, marimea, litera, ilustratia si etc.
Si jurizarea a fost interesanta, mi-a oferit ocazia sa vad un extras din piata de carte, cam ce tiparim noi mai bine, acum. Literatura, carte non-fiction, albume, carti pentru copii.

Am vazut multe ilustratii originale, diferite ca stil, facute de tineri ilustratori care nu asteapta decat sansa oferita de edituri pentru a arata ce stiu. Pacat insa de atata ilustratie frumoasa servita prost de lay-out si de tipar! Cata carte de arhitectura exceptionala! Ne-am obisnuit si aproape ca nu mai bagam in seama frumoasele albume, uitam cat ne-am fi bucurat sa le avem in librarii acum 10 ani!

Ce talentati sunt tinerii graphic-designeri…Nu mi-e frica de cuvinte, nu ma intereseaza sa inventez pentru profesiunea asta un nume. Sa le spunem “designeri de carte” (Buchdesign, bookdesign)?Ar trebui sa ne hotaram candva.

Pana una-alta, bine ca au inceput sa existe, sa se vada pe piata. Preferatele mele au fost cartile “normale”, nespectalculoase, carti de literatura, modeste ca investitie, perfecte insa ca design, cu putine detalii dar puse unde trebuie, cu litera bine aleasa.

Carti cu care “nu rupem gura targului” dar am putea intra in orice librarie europeana. Deocamdata e foarte bine atat.

In anul viitor (anii) vor aparea si cartile socant – de – creative – in stil – romanesc….

Asa ca, la multi ani “Cele mai frumoase carti”! “

#########

Nicu Ilfoveanu

“Pe zona “de artă” am observat o ofertă consistentă de carți “de arhitectură” – poate ar trebui o categorie aparte pentru aceasta – bine concepute si tiparite, dar o lipsa de carti “de fotografie”, paradoxal pentru că după literatură, imaginii fotografice îi este cel mai propice mediu, cartea.

Cartile premiate sunt mai aproape de ideea de “carte obiect”, dar printre premii s-au (re)gasit si carti de literatură, unele dintre ele alese dupa o anumita valență a conceptului de frumusețe referitor la cărți, și anume acela de placere tactilă, aparență umilă – într-un cuvânt: lizibilitate perfectă.”

#########

Tim Nadasan

“M-am intrebat la ce si cui foloseste acest concurs.
Atita timp cit majoritatea covirsitoare a productiei editoriale in Romania in parametrii de design de carte este coordonata, la nivelul editurilor, de catre neprofesionisti, nu vad cum s-ar schimba acest lucru avind un concurs profesionist care sa premieze cele mai frumoase carti. Si acest lucru se vede imediat ce parcurgi cartile, chiar cartile trimise la concurs. 95% dintre ele sint in ansamblu mediocre chiar daca pe alocuri sclipesc in anumite aspecte (ilustratie, sau coperta sau realizare tipografica). Si totusi 5% dintre carti se desprind net. Si asta chiar merita de semnalat.

Visez la vremea cind acest procent se va fi inversat, chiar daca stiu ca intr-un viitor nu prea indepartat, cartea, ca obiect de tinut in mina si ca productie de masa, va disparea.”

#########

Adina Pasca – moderator jurizare

“Premiile au fost acordate, de membrii juriului, unor carti echilibrate in ce priveste designul, in raport cu continutul si modul de procesare a informatiei. Selectia juriului puncteaza o data in plus cartea ca obiect, scopul designului de a fi fidel continutului, de a-l face cat mai lizibil, dar si de a face din carte un lucru atractiv, placut ochiului, dar placut si mainii.

Premiul de incurajare pentru un tanar grafician a punctat sensibilitatea si originalitatea ilustratiei, o buna abordarea a tipografiei (in sens de ‘typography’), intr-o editie bibliofila a cartii cartilor. “